Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor a transmis, miercuri, că se constată ”promovarea ideii unui dublu standard în ceea ce priveşte magistraţii”, în contextul discuţiilor referitoare la desfiinţarea Secţiei speciale. Asociaţia consideră că SIIJ este ineficientă şi lipsită de profesionalism şi a transmis că este nevoie ca justiţia să fie ”repusă pe fundamente sănătoase, în sensul că magistraţii nu pot fi o categorie privilegiată care să se bucure de impunitate”.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”În contextul discuţiilor publice privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (...) Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor constată cu îngrijorare promovarea ideii unui dublu standard în ceea ce priveşte magistraţii, ceea ce rezultă din comunicatele şi declaraţiile publice din ultimele zile fiind o dorinţă ca «procurorii şi judecătorii să nu mai fie trimişi în judecată şi cercetaţi», dacă se poate nici măcar atunci când cetăţenii formulează plângeri penale, iar «garantarea independenţei justiţiei» să fie asigurată prin transferarea acestor cauze la o unitate de parchet care nu are nici capacitatea şi nici voinţa de a soluţiona dosarele”, a transmis, miercuri, printr-un comunicat de presă Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor.

Asociaţia constată ”o dorinţă de a menţine SIIJ funcţională, ignorând ineficienţa şi lipsa de profesionalism a acestei unităţi”.

Potrivit procurorilor, trecerea tuturor cauzelor la ”o secţie” a PICCJ va genera acelaşi rezultat pentru următoarele considerente:

  • SIIJ este o secţie a PICCJ, iar mutarea formală a dosarelor de la o secţie la alta a Parchetului General nu va elimina problema fundamentală a agregării competenţei într-o singură unitate de parchet şi gestionarea dosarelor de către un număr redus de procurori, faţă de resursele pe care le au în comun PICCJ – DNA –DIICOT – PCA-uri
  • DIICOT şi DNA au fost înfiinţate şi specializate pentru un anumit tip de infracţiuni, infrastructura acestor instituţii fiind creată astfel încât să permită o bună gestionare a dosarelor, iar transferarea infracţiunilor de competenţa DNA şi DIICOT săvârşite de magistraţi către un parchet nespecializat, oricare ar fi acesta, nu poate să ducă decât la o scădere a capacităţii de gestionare şi soluţionare a cauzelor
  • PICCJ nu are structuri teritoriale, astfel încât operativitatea în cauzele urgente ar fi practic inexistentă, iar activităţile derulate în dosare ar depinde aproape în exclusivitate de folosirea resurselor MAI

”În ceea ce priveşte menţinerea S.I.I.J., argumentele utilizate de factorii politici şi de asociaţiile profesionale precum UNJR, AMR, APR şi AJADO vizează cu precădere teza conform căreia SIIJ protejează independenţa justiţiei pentru că nu trimite în judecată procurori şi judecători, nu face ”telejustiţie”, nu face ”dosare cu dedicaţie” şi nu comite ”abuzuri”, iar spre deosebire de DNA, nu instrumentează un număr mare de dosare care pun presiune pe magistraţi. Factual, invocarea inexistenţei vreunei fapte de corupţie, săvârşită de judecători sau procurori, ori a altor infracţiuni în legătură cu serviciul este eronată şi denotă o lipsă a contactului cu realitatea. Dovada clară a existenţei acestor infracţiuni este dată de hotărârile de condamnare pronunţate de instanţele de judecată”, au mai transmis procurorii.

Aceştia concluzionează că  ”ceea ce apără ”contestatarii” este în realitate sentimentul de impunitate a unei categorii profesionale”, având în vedere că de la înfiinţare şi până în prezent SIIJ nu a efectuat urmărirea penală şi nu a dispus trimiterea în judecată în nicio cauză având ca obiect o infracţiune de corupţie.

”Ce putem constata din datele oficiale ale SIIJ este însă faptul că din 417 dosare soluţionate în cursul anului 2019, 415 au fost clasate. De asemenea, unul dintre argumentele pentru înfiinţarea şi menţinerea SIIJ a fost numărul mare de dosare cu magistraţi înregistrate la DNA, însă din datele oficiale furnizate de SIIJ constatăm că la finalul anului 2019 această structură avea un stoc de 3652 de cauze. În acest context, putem doar să presupunem că în viziunea susţinătorilor SIIJ, un parchet care garantează independenţa judecătorilor şi procurorilor este cel care emite mai puţin de 5 rechizitorii într-un an, dar care clasează cu spor o mulţime de cauze. Pe aceeaşi linie de gândire susţinută extrem de vocal de suporterii SIIJ, observăm că numărul mare de dosare care vizează magistraţi creează presiune şi timorează judecătorii doar dacă există o posibilitate de a se emite rechizitorii în cauză, însă cât timp nu sunt soluţionate sau sunt clasate, acestea nu mai constituie un factor de presiune”, au mai transmis procurorii.

Aceştia consideră că ”justiţia trebuie repusă pe fundamente sănătoase, în sensul că magistraţii nu pot fi o categorie privilegiată care să se bucure de impunitate, ci trebuie să răspundă ca orice alt cetăţean în faţa legii, să se supună rigorilor legii penale şi să formuleze apărări, aidoma oricărui alt cetăţean adus în faţa justiţiei”.

”De asemenea, trebuie respectată specializarea din cadrul direcţiilor Ministerului Public, în sensul că specializarea DNA de a combate cu precădere marea corupţie trebuie să cuprindă toate categoriile profesionale, fiind inadmisibil ca doar una dintre ele (magistraţii) să fie exceptată de la această regulă. Este, de asemenea, esenţial ca societatea să beneficieze în continuare de expertiza profesională a Direcţiei Naţionale Anticorupţie acumulată până în prezent, fiind de la sine înţeles că orice altă structură căreia i s-ar aloca competenţa cercetării infracţiunilor de corupţie săvârşite de către magistraţi ar lua de la capăt un proces natural de evoluţie calitativă, care ar conduce la rezultate nesatisfăcătoare în domeniu, exact ca cele deloc întâmplător urmărite de unii actori ai vieţii politice”, se mai arată în finalul comuicatului.

 

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.