Procurorii militari arată, în rechizitoriul prin care a fost trimis în judecată colonelul (r) Marian Petrescu, fostul comandant al penitenciarului Galaţi, că ancheta Comisiei de partid din 1968, începută pentru elucidarea abuzurilor comise împotriva unor militanţi comunişti, a investigat cu această ocazie indirect abuzurile comise în penitenciare şi în colonii de muncă şi au fost identificate persoanele responsabile.
"În acest sens, Comisia de partid a audiat mai multe persoane care au avut putere de decizie în ceea ce priveşte regimul de detenţie în perioada vizată de anchetă, mai exact intervalul 1950-1964. Concluziile anchetei din 1968 au fost că în România a existat un regim de exterminare a deţinuţilor politici în perioada 1948-1964, care a fost dictat pentru toate centrele de detenţie politică din ţară, la ordinele conducerii statului comunist. Având în vedere faptul că investigaţiile s-au desfăşurat în cadrul unei entităţi care nu avea atribuţii de această natură, concluziile anchetei nu au condus la judecarea şi condamnarea vinovaţilor, ci s-a convenit ca sancţionarea să se facă doar pe latura politică, iar pe latura penală să se aştepte împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale”, se arată în rechizitoriul prin care Marian Petrescu a fost trimis în judecată sub acuzaţia de tratamente neomenoase după ce în cei şapte ani cât a condus penitenciarul au murit 102 de deţinuţi.
Procurorii arată că, practic, "PCR s-a substituit organelor penale, a subordonat justiţia puterii executive şi a procedat la investigarea celor petrecute în penitenciare şi lagăre de muncă între anii 1952-1964".
În cadrul anchetei au fost luate mai multe declaraţii, s-au studiat dosarele unor deţinuţi decedaţi în timpul executării pedepselor, iar în final s-au tras concluzii care arată că în perioada 1952-1964 în cadrul penitenciarelor şi coloniilor de muncă a existat un regim de exterminare a deţinuţilor politici care a fost dictat de persoanele aflate la conducerea statului şi aplicat în diverse maniere de către comandanţii unităţilor de detenţie, se artă în rechizitoriul lui Marian Petrescu.
10 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
"Conducerea statului de la acea vreme, substituindu-se încă o dată puterii judecătoreşti, a decis ca cei vinovaţi să nu răspundă penal, ci să primească doar sancţiuni pe linie de partid. (..) Puterea judecătorească era absorbită de cea executivă, în sensul că la nivelul PCR se decidea cine va fi urmărit penal şi judecat, fiind exclusă din start varianta că organele penale să se autosesizeze după ce Partidul a dat o rezoluţie contrară”, se mai menţionează în rechizitoriu.
Chiar dacă în cadrul acestei anchete de partid nu se face referire directă la regimul de detenţie prezent în Penitenciarul Galaţi, "în calitatea lui de comandant, lui Petrescu Marian i se pot imputa fapte de natură penală comise atât în virtutea ordinelor primite de la superiorii ierarhici cât şi din proprie iniţiativa”, se mai arată în rechizitoriu.
Anchetatorii mai susţin că "atitudinea inumană a comandantului de penitenciar rezultă şi din faptul că în aplicarea normelor privind decesele deţinuţilor, aceştia, după deces, erau înmormântaţi într-o zona anume destinată din cimitirul Galaţi, fără să fie înştiinţate familiile şi fără să li se cunoască locul de înmormântare. Toţi deţinuţii decedaţi în perioada de referinţă nu au avut nici măcar o cruce la cap, locurile de veci neputând fi identificate de familii”.
Procurorii mai arată că faptele lui Marian Petrescu s-au concretizat în tratamente inumane şi degradante, aplicate cu regularitate şi în mod sistematic, în timp, deţinuţilor politici, cărora le-au fost cauzate suferinţe fizice şi psihice puternice prin înfometare permanentă, privare de asistenţă medicală sau acordarea ei în condiţii improprii pentru tratarea bolilor de care aceştia sufereau, ţinerea în frig pe timp de iarnă, condiţii mizere de cazare şi echipament, tortură fizică şi psihică concretizată în bătăi repetate, sancţiuni disciplinare, pedepse şi exterminare. "Petrescu a acţionat cu intenţie directă prevăzând rezultatele faptelor sale şi urmărind producerea acestora”, susţin anchetatorii.
De la dată epuizării faptelor şi până la înlăturarea regimului politic comunist la sfârşitul lunii decembrie a anului 1989, organele de urmărire penală au fost împiedicate să efectueze cercetări şi să dispună începerea urmăririi penale cu privire la acele fapte şi participanţii la comiterea lor, din cauza unei împrejurări invincibile, atitudinea pasivă fiindu-le impusă, din exterior, de structuri ale statului aparţinând puterii executive, conduse de membrii de frunte ai Partidului Comunist Român, care le controlau în mod absolut şi decideau, în locul lor, ce fapte şi ce persoane să nu fie urmărite. Printre metodele de tortură din penitenciarele vremii, procurorii enumeră loviturile aplicate în părţile sensibile ale corpului, strivirea unghiilor, smulgerea părului din cap, bătaia cu lopata, tratarea rănilor cu sare, bătaia sistematică la tălpi cu cravaşa, obiecte din lemn sau cauciuc, arderea tălpilor la flacăra, lovituri cu creionul în testicule, bătăi cu saci de nisip, electrocutare, privarea de somn, înfometarea, ţinerea deţinuţilor în frig pe timpul iernii.
Înfometarea a fost folosită că metodă de tortură, "de reeducare, de înfrângere a voinţei şi de ştergere a individualităţii deţinutului”, deţinuţii primind porţii foarte mici de mâncare veche sau stricată . Mai mult, înfometarea era folosită şi pentru forţarea deţinuţilor să devină informatorii administraţiei. Din cifrele raportate de penitenciar, în materialul referitor la Istoricul Penitenciarului Galaţi din 1967 se menţionează că în anul 1959 din cei 1.741 de deţinuţi închişi, 1.082 erau contrarevolutionari, iar în 1960 din 1.818 deţinuţi, 1.115 erau contrarevolutionari.
Torţionarul Marian Petrescu, fost comandant al Penitenciarului Galaţi în perioada 1959 - 1961, a fost trimis, joi, în judecată de către procurorii Parchetului instanţei supreme pentru tratamente neomenoase care ar fi dus la moartea a 102 de persoane încarcerate, dintre care 90 de deţinuţi politici. Dosarul va fi judecat la Curtea de Apel Bucureşti.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
