Olandezii se îndreaptă miercuri către urnele de vot pentru un scrutin care ar putea consolida extrema dreaptă ca fiind cel mai popular partid politic din Ţările de Jos şi care ar putea expune lupta mai amplă cu care se confruntă centriştii europeni pentru a învinge forţele anti-establishment, comentează POLITICO.
Dar chiar dacă Geert Wilders, figura emblematică anti-imigraţie, va câştiga alegerile, aşa cum sugerează sondajele de opinie actuale, el nu are suficienţi aliaţi şi nu are aproape nicio şansă să devină prim-ministru sau chiar să facă parte din guvern - ceea ce va declanşa probabil o luptă pentru formarea unei coaliţii care să excludă extrema dreaptă.
Ultimul guvern olandez a fost în funcţie mai puţin de un an – 336 de zile, mai exact – înainte de a se destrăma, declanşând a treia rundă de alegeri în cinci ani, în timp ce ţara se confruntă cu o criză a guvernării.
CE ÎI PREOCUPĂ PE ALEGĂTORI?
Sondajele de opinie indică faptul că piaţa imobiliară, sănătatea şi imigraţia se află în fruntea listei preocupărilor alegătorilor olandezi, scrie Reuters.
Aproape două treimi dintre alegători doresc răspunsuri la problema lipsei de locuinţe la preţuri accesibile, în timp ce sănătatea este o preocupare importantă pentru alegătorii în vârstă, iar imigraţia rămâne o problemă cheie pentru susţinătorii de dreapta, potrivit unui sondaj realizat de postul de televiziune RTL.
Alegerile anticipate urmează prăbuşirii, pe 3 iunie, a coaliţiei guvernamentale anterioare, de scurtă durată, din cauza politicilor mai stricte în materie de imigraţie.
Toate partidele sunt de acord cu necesitatea creşterii cheltuielilor pentru construcţii şi apărare, dar au opinii diferite cu privire la modul în care acestea ar trebui finanţate.
CÂND SE DESCHID ŞI SE ÎNCHID SECŢIILE DE VOTARE?
Votarea are loc miercuri, 29 octombrie. Secţiile de vot se deschid la ora locală 7:30 (8:30, ora României), deşi unele locaţii se pot deschide încă de la miezul nopţii. Toate secţiile de vot se închid la ora locală 21:00 (22:00, ora României).
Primul sondaj la ieşirea de la urne este aşteptat să fie difuzat la televiziune şi radio la închiderea urnelor, la ora locală 21:00.
CÂND SE VOR CUNOAŞTE REZULTATELE?
Mandatele în parlament sunt repartizate prin împărţirea numărului total de voturi la numărul de locuri. Fiecare partid care obţine suficiente voturi pentru cel puţin un loc intră în parlament.
Buletinele de vot sunt numărate manual, iar rezultatele sunt aşteptate să apară pe parcursul serii şi al nopţii.
Consiliul Electoral, comisia electorală centrală pentru alegerile din Camera Inferioară, Camera Superioară şi Parlamentul European, determină rezultatele oficiale.
CARE SUNT PARTIDELE CANDIDATE ŞI CINE SUNT LIDERII LOR?
Douăzeci şi şapte de partide din spectrul politic vor concura pentru cele 150 de locuri din parlament şi pentru şansa ca unul dintre liderii lor să fie numit prim-ministru al Ţărilor de Jos.
Partidul Libertăţii (PVV) – lider: Geert Wilders
Partidul de extremă dreapta PVV a pus în centrul campaniei sale moratoriul asupra azilului şi lupta împotriva „ideologiei woke care a luat-o razna”.
„Aceasta este ţara VOASTRĂ! Olanda este plină, supraîncărcată, pe punctul de a exploda”, se arată în primele rânduri ale manifestului său.
Wilders a propus economisirea fondurilor prin închiderea frontierelor, trimiterea refugiaţilor ucraineni de sex masculin înapoi în Ucraina şi oprirea ajutorului pentru dezvoltare pentru a finanţa costurile în domeniul energiei şi al sănătăţii.
Sondajele indică în jur de 34 de locuri pentru PVV, faţă de 37 în prezent.
Apelul Creştin-Democrat (CDA) – lider: Henri Bontenbal
CDA a înregistrat un eşec istoric în alegerile din 2023, dar a reuşit să recupereze terenul pierdut prin campania electorală bazată pe promisiunea unui guvern stabil şi a unor locuinţe accesibile sub conducerea noului său lider.
Într-o campanie electorală foarte disputată, liderul Henri Bontenbal este un candidat care este văzut ca un potenţial prim-ministru – având în vedere că nimeni nu doreşte să colaboreze cu Wilders – o perspectivă care ar fi şocat pe oricine urmărea situaţia acum doi ani, când alegătorii au abandonat în masă partidul creştin-democrat conservator.
CDA este la egalitate cu GroenLinks-PVDA în sondaje, ambele fiind estimate să obţină aproximativ 15% din voturi.
Se estimează că va obţine circa 23 de locuri, faţă de cele 5 locuri actuale.
GroenLinks-PVDA – lider: Frans Timmermans
O listă combinată a Partidului Verde şi a Social-Democraţilor, care au fuzionat recent, candidează cu politici de centru-stânga şi a făcut din „solidaritate” mesajul său principal.
Condusă de fostul comisar european Frans Timmermans, candidaţii de pe lista comună promit locuinţe mai accesibile, un mediu mai curat şi o distribuţie mai echitabilă a bogăţiei.
Se estimează că va obţine aproximativ 25 de locuri, cam tot atâtea câte în prezent.
D66 – lider: Rob Jetten
Partidul liberal-democrat D66 a înregistrat o creştere în timpul campaniei şi se situează acum în sondaje peste VVD, cu promisiuni de a construi mai multe locuinţe şi de a cheltui mai mult pentru educaţie, printre temele principale ale campaniei sale.
Se estimează că va obţine aproximativ 16 locuri, faţă de cele 9 locuri actuale.
D66 trăieşte un moment de glorie, iar toate privirile sunt aţintite către liderul său, Rob Jetten, care pune în dificultate marile partide tradiţionale în încercarea sa de a deveni primul prim-ministru dat de acest partid în istoria Olandei.
Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD) - lider: Dilan Yeşilgoz
Partidul condus anterior de fostul prim-ministru Mark Rutte a făcut campanie pe tema reducerilor fiscale pentru companii şi propune cheltuieli suplimentare pentru apărare finanţate prin reducerea securităţii sociale.
VVD a înregistrat o tendinţă descendentă sub conducerea lui Yeşilgoz, partidul îndreptându-se spre o înfrângere istorică după ce a pierdut deja zece locuri la ultimele alegeri.
Sondajele indică aproximativ 15 locuri faţă de cele 24 de locuri actuale.
Alţii
Partidul NSC, aflat în prezent la guvernare, este pe cale să dispară din Parlament, iar alte partide, precum JA21, de dreapta, sunt cotate cu circa 8% din voturi, iar o multitudine de partide mai mici se situează în jurul valorii de 2%-3%.
CE SE VA ÎNTÂMPLA ÎN CONTINUARE?
La ultimele alegeri, majoritatea alegătorilor nu s-au hotărât decât în ultimul moment. Acest lucru înseamnă că, în special pentru Wilders, prezenţa la vot va fi crucială.
Întrebarea principală nu este doar dacă alegătorii olandezi vor înclina spre stânga sau spre dreapta, ci şi pentru care dintre numeroasele partide concurente din fiecare tabără se vor îndrepta.
Va fi esenţial dacă susţinătorii Partidului pentru Libertate (PVV), un partid populist de extremă dreapta, vor rămâne alături de fondatorul Geert Wilders, dacă vor trece la un alt partid de extremă dreapta sau de dreapta sau dacă vor rămâne cu totul acasă. Pe scurt: este o bătălie politică regală.
După vot, partidele vor începe negocierile pentru formarea unei coaliţii şi asigurarea majorităţii în parlament. Cu 15 partide care vor fi reprezentate în legislativ, majoritatea ar putea avea nevoie de cel puţin patru partide.
PVV conduce în sondaje, dar majoritatea partidelor au exclus posibilitatea de a se alătura acestuia în guvern.
Indiferent de rezultatul obţinut, este de aşteptat ca Wilders să fie exclus din negocierile pentru o coaliţie guvernamentală, având în vedere că a ars prea multe punţi la Haga. Dacă va obţine cele mai multe voturi, dar va fi totuşi exclus din guvern, este probabil să folosească acest lucru ca argument pentru a susţine că alegătorii săi sunt ignoraţi şi că democraţia olandeză este moartă, scrie POLITICO.
Partidele coaliţiei guvernamentale trebuie să negocieze un acord care stabileşte obiectivele pentru următorii patru ani.
Regele numeşte oficial noul cabinet, care apoi îşi prezintă programul parlamentului.
Cine crede însă că olandezii vor avea un nou lider a doua zi după vot se înşală profund. Rezultatul alegerilor este doar semnalul de start pentru un proces de negociere lung şi complicat, care rivalizează cu alegerea unui nou papă, notează POLITICO.
Mai întâi, este numit un „explorator” care să identifice care partide ar putea colabora pe baza rezultatelor electorale şi a opiniilor lor (o coaliţie majoritară necesită 76 de locuri). Apoi, ştafeta este preluată de un aşa-numit „informator”, care duce discuţiile un pas mai departe şi elaborează un acord preliminar de coaliţie.
În cele din urmă, informatorul este înlocuit cu un formator, care este de obicei şi următorul prim-ministru şi care împarte diferite ministere între partidele coaliţiei.
Odată ce cabinetul este format, membrii acestuia efectuează o vizită tradiţională la regele olandez şi abia atunci iese fumul alb.
Olandezii încă se recuperează după cutremurul electoral care a răsturnat peisajul politic în 2023, când PVV-ul lui Wilders a obţinut pentru prima dată cele mai multe voturi.
După decenii de marginalizare politică din cauza poziţiilor sale anti-islam, anti-imigranţi şi anti-establishment, PVV s-a aflat brusc în centrul celui mai de dreapta guvern din istoria modernă a Olandei. Pentru a forma o coaliţie, s-a aliat cu alte trei forţe de dreapta, inclusiv VVD şi două partide noi mai mici. Dar încă din prima zi, alianţa a fost afectată de lupte interne şi de drame publice demne de o telenovelă. Iar Wilders, considerat prea toxic pentru funcţia de prim-ministru, şi-a criticat fără încetare propria coaliţie de pe banca din parlament. În luna iunie a acestui an, Wilders a părăsit brusc coaliţia, argumentând că aceasta nu era suficient de strictă în privinţa imigraţiei, în ciuda faptului că ministrul pentru azil şi migraţie purta insigna PVV.
Întrebarea este acum: vor opta alegătorii olandezi pentru stabilitate, revenind la centru, sau îl vor ierta pe Wilders pentru că a declanşat o criză politică şi vor înclina pentru şi mai multă perturbare de extremă dreapta?
Răspunsul ar putea avea repercusiuni pe scară largă.
Într-un raport din septembrie, grupul Democracy Monitor a avertizat asupra unui regres democratic „acut” în Olanda, citând, printre alţi factori, sprijinul crescut pentru stilurile de conducere autoritare şi scăderea încrederii publice în politică în general.
Când vom afla cum va arăta următorul guvern? Nimeni nu poate ghici. Ultima formare a cabinetului a durat 223 de zile.
Recordul absolut este de 299 de zile. Dacă acest lucru vă lasă cu gura căscată, vă rugăm să vă uitaţi la vecina Belgia, unde recordul este de 541 de zile - menţionează pe un ton amuzat POLITICO.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
