Franţa şi Ucraina vor semna vineri un acord bilateral în domeniul angajamentelor de securitate, a anunţat joi Preşedinţia franceză, relatează AFP şi Reuters. După cel semnat deja cu Marea Britanie, acesta ar fi al doilea pe care îl încheie Kievul după ce ţările G7 au propus acest format, care să ofere garanţii de securitate Ucrainei până când va adera la NATO.
"Acest acord se înscrie în continuarea angajamentelor luate în formatul G7 în marja summitului NATO de la Vilnius din iulie 2023", a precizat Élysée.
Preşedintele Emmanuel Macron trebuia să parafeze acordul de securitate în Ucraina\, în această lună, dar şi-a amânat deplasarea din motive de securitate.
La jumătatea lunii ianuarie, Emmanuel Macron a declarat într-o conferinţă de presă că va vizita Ucraina "în februarie". Când a fost întrebat, anturajul său a asigurat că va merge într-adevăr în Ucraina în scurt timp, fără a da alte detalii.
Joi, Palatul Elysee a anunţat însă că Zelenski este cel care va veni la Paris.
"În timp ce războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei va intra în curând în al treilea an, această vizită va fi o oportunitate pentru preşedintele Republicii de a reafirma determinarea Franţei de a continua să ofere, pe termen lung şi cu toţi partenerii săi, un sprijin neclintit Ucrainei şi poporului ucrainean", a declarat Preşedinţia franceză.
Preşedintele ucrainean se va deplasa apoi în Germania pentru a se adresa Conferinţei de Securitate de la Munchen, pe 17 februarie.
Preşedinţia ucraineană a confirmat, de asemenea, vizita lui Zelenski în Franţa şi Germania.
CE VA CUPRINDE ACORDUL
În timp ce Kievul încearcă să devină membru NATO şi luptă împotriva invaziei ruseşti care durează deja de doi ani, surse diplomatice declaraseră că Zelenski va încheia săptămâna aceasta acorduri bilaterale de securitate cu Franţa şi Germania, după ce a început discuţiile în acest sens încă din iulie.
Biroul lui Macron a declarat că detaliile acordului vor fi oferite în timpul unei conferinţe de presă.
Acordul ar urma să contureze cadrul pentru ajutor umanitar şi financiar pe termen lung, sprijin pentru reconstrucţie şi asistenţă militară. Potrivit a doi diplomaţi care au cunoştinţă de discuţii, Franţa ar urma să anunţe un fond de 200 de milioane de euro pentru proiecte civile care vor fi realizate de companii franceze. Cu toate acestea, nu ar urma să ofere angajamente financiare specifice privind livrările de arme, deoarece Parisul ar trebui să ceară aprobarea parlamentului, au declarat diplomaţii.
În schimb, este probabil ca Macron să facă anunţuri publice. El a spus deja că Parisul va trimite o regulat rachete aer-sol şi 40 de rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune suplimentare.
MOSCOVA NU PRIVEŞTE CU OCHI BUNI GARANŢIILE DE SECURITATE FURNIZATE UCRAINEI
O declaraţie comună de "sprijin pentru Ucraina" a fost emisă în urma summitului G7 din vară, de la Vilnius, în marja summitului NATO, şi a inclus un angajament de a "asigura prezenţa durabilă a unei forţe capabile să apere Ucraina în prezent şi să descurajeze viitoarele agresiuni ruseşti", de a "consolida stabilitatea şi rezistenţa economică a Ucrainei" şi de a "oferi sprijin tehnic şi financiar pentru a răspunde nevoilor imediate ale Ucrainei care decurg din războiul condus de Rusia".
La momentul respectiv, liderii NATO nu stabiliseră un calendar pentru ca Ucraina să adere la Alianţa Atlantică, spre disperarea Kievului.
Marea Britanie a fost prima care a încheiat un acord bilateral de securitate în timpul unei vizite a premierului Rishi Sunak la Kiev, la 12 ianuarie. Până acum, ţările Uniunii Europene nu au făcut acest pas.
Ucraina continuă negocierile cu o serie de alte ţări, de la Italia la Statele Unite. Alte ţări s-au alăturat, de asemenea, iniţiativei G7, începând cu Polonia şi ţările scandinave, dar şi România.
Aceste angajamente de securitate pot include furnizarea de echipamente militare moderne şi interoperabile cu cele ale NATO, formarea soldaţilor ucraineni sau consolidarea industriei ucrainene de apărare. Tot acest sprijin nu este văzut cu ochi buni de Kremlin, care a declarat deja în iulie că astfel de garanţii ar "submina securitatea Rusiei".
Situaţia din teren este în prezent dificilă pentru ucraineni, care duc lipsă de oameni şi de arme, în timp ce un nou pachet de ajutor este blocat în Congresul SUA.
Aceasta va fi cea de-a treia vizită a preşedintelui ucrainean la Paris de la începutul războiului, după cele din februarie şi mai 2023. Cei doi lideri vor avea "ocazia de a discuta despre situaţia de pe linia frontului, despre nevoile militare, economice şi umanitare ale Ucrainei, precum şi despre negocierile privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, pe care Franţa o susţine pe deplin", potrivit Palatului Élysée.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
