Laureaţii Nobelului pentru Pace în 2018, congolezul Denis Mukwege şi etnica yazidi Nadia Murad au cerut ONU să facă dreptate victimelor violenţelor sexuale în conflicte, într-o dezbatere paradoxală, în urma căreia s-a adoptat o rezoluţie amputată de substanţa sa de către Statele Unite şi Rusia, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Deplângem faptul că aceste ameninţări cu vetoul au fost agitate de către membri permanenţi ai Consiliului (de Securitate al ONU) cu scopul de acontesta 25 de ani acquis în favoarea drepturilor femeii în situaţii de conflict armat”, a tunat ambasadorul farncez la ONU François Delattre marţi, după adoptarea textului Consiliului cu 13 voturi şi două abţineri (Rusia şi China).

În declin în privinţa avortului şi împotriva Curţii Penale Internaţionale (CPI), Statele Unite au votat în favoarea rezoluţiei, însă după ce au obţinut, prin negocieri, menţionări legate de drepturile sexuale reproductive.

De asemenea, înfiinţarea unui ”mecanism” care să faciliteze urmărirea în justiţie a autorilor violenţelor sexuale a fost respinsă de către Washington, Moscova şi Beijing.

”Suntem consternaţi de faptul că Statele Unite au cerut retragerea trimiterii la sănătatea sexuală şi reproductivă, cu toate acestea agreată” în precedentele rezoluţii, în 2009 şi 2013, a precizat François Delattre.

”Este intolerabil şi de neînţeles ca acest Consiliu de Securitate să fie incapabil să recunoască faptul că femeile şi fetele care au suferit violenţe sexuale în timp de conflict şi care nu au ales să rămână însărcinate au dreptul să aleagă să-şi întrerupă sarcina”, a insistat el.

În textul iniţial, Germania voia să înfiinţeze un grup de lucru formal - o idee abandonată -, să înfinţeze un organ internaţional care să-i judece pe vinovaţi şi să dezvolte protecţia supravieţuitorilor, mai ales a femeilor violate care au rămas însărcinate.

VETO AMERICAN

Negocierile au fost aprige, potrivit unor diplomaţi. În afară de ameninţarea unui veto american, Rusia şi China au propus un text concurent celui al Germaniei, însă fără a merge până la a cere un vot asupra acestuia.

Moscova şi Beijingul au afirmat că vor să combată violenţele sexuale în conflicte, însă au denunţat ”interpretări laxiste” în textul german şi ”manipulări” cu scopul de a crea noi structuri şi a ”ocoli” mandate existente.

În definitiv, această triplă opoziţie americano-ruso-chineză a determinat Germania să-şi reducă la ”porţiunea comună” textul, potrivit unui diplomat. ”Americanii au luat ostatice negocieri pe baza ideologiei lor, este scandalos”, a subliniat alt diplomat.

Întrebat despre acest pas înapoi, ambasadorul german la ONU Christoph Heusgen a recunoscut că ţara sa ar fi preferat ”un limbaj puternic”. Alegerea era să amâne textul pe mai târziu sau să accepte suprimările cerute. Denis Mukwege şi Nadia Murad au optat pentru supunerea la vot, s-a justificat el.

Într-un comunicat, mai multe ţări nordice (Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia şi Suedia) şi-au exprimat ”regretul profund” faţă de absenţa trimiterii în textul adoptat la drepturile sexuale ale victimelor, ”din cauza ameninţării unui veto” american.

”Ajutorarea supravieţuitoarelor, la fel ca accesul la contracepţie de urgenţă sau întreruperea sarcinii în deplină siguranţă trebuie să fie consolidate”, a subliniat ambasadoarea norvegiană Mona Juul.

În cadrul dezbaterii, cei doi laureaţi ai Nobelului pentru Pace au pus în mod clar Consiliul de Securitate al ONU în faţa responsabilităţilor sale, reclamând progrese substanţiale în domeniul justiţiei şi protecţiei supravieţuitorilor.

”Nici măcar o singură persoană nu a fost tradusă în justiţie cu privire la sclavie sexuală”, a subliniat Nadia Murad, evocând comunitatea sa yazidi distrusă de gruparea Statul Islamic în Irak şi în Siria. ”Noi susţinem discursuri la ONU, însă nicio măsură concretă nu urmează” în domeniul justiţiei şi ”nu s-a făcut nimic”, a insistat ea.

”Ce aşteaptă comunitatea internaţională pentru a face dreptate victimelor?”, s-a întrebat Denis Mukwege, cerând să se înfiinţeze tribunale naţionale sau internaţionale care să se ocupe de judecarea vinovaţilor de violenţe sexuale în conflicte.

Avocata victimelor Amal Clooney a deplâns, de asemenea, slăbiciunea răspunsul internaţional. Ea a acuzat Statele Unite şi Rusia de faptul că se opun înfiinţării unei justiţii internaţionale împotriva acestor crime. Sierra Leone, Cambodgia, Rwanda, Bosnia, Nuremberg sunt dosare în care s-a făcut dreptate, a amintit ea Consiliului.

”Dacă nu acţionăm acum, va fi prea târziu”, a declarat ea, evocând detenţia actuală a unor combatanţi SI care ar putea să fie eliberaţi şi care nu vor avea decât să-şi bărbierească barba pentru a se pierde în populaţii, în deplină impunitate, în opinia sa.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.