Armata venezueleană este mobilizată până duminică seara - tancuri debarcă pe plajă, elicoptere survolează un baraj, lunetişti de elită îmbracă uniforma de camuflaj - în cadrul unor mari manevre militare, ca răspuns faţă de ”ameninţatrea” preşedintelui american Donald Trump, relatează AFP.
La Caracas, unde forţe de ordine şi milţii au defilat sâmbătă, susţinători ai Guvernului îmbrăcaţi în roşu au încercat să mânuiască puşca sau tehnici de luptă, în cadrul unui ”marş antiimperialist”.
”Afară cu yankeii de aici!”, strigă Erica Avendaño, în vârstă de 60 de ani, lovind două manechine cu o puşcă prea lungă pentru ea.
Un pic mai departe, Alicia Rosales, în vârstă de 63 de ani, stă în postul de comandă all unui tun aerian, pe care-l întoarce într-o parte, iar apoi în cealaltă, către cer. ”Este ca şicum ai conduce o maşinuţă care se tamponează”, zâmbeşte ea.
Lansarea acestor manevre, intitulate ”Suveranitatea bolivariană 2017” a fost dată sâmbătă, de şeful statului venezuelean Nicolas Maduro şi de ministrul său al Apărării Vladimir Padrino Lopez.
În weekend, 200.000 de militari şi 700.000 de miliţieni, rezervişti şi civili înarmaţi urmau să-şi demonstreze forţa.
”(Îndemn) poporul şi FANB (armata venezueleană) să preia în grijă apărarea teritoriului şi duvernităţii”, a scris Maduro pe Twitter.
În urma exerciţiilor de tir de sâmbătă, manevre de luptă sunt prevăzute duminică. ”Va fi un exerciţiu foarte benefic pentru apărarea integrală a ţării” în faţa ”agresiunii imperiului”, potrivit ministrului Apărării.
AMENINŢARE VIZÂND PETROLUL
Într-un incident, care potrivit versiunii oficiale nu are legătură cu aceste manevre, şase membri ai unui gand criminal columbian - Los Rastrojos - au fost împuşcaţi la frontiera cu Columbia, după ce au dat peste o patrulă a armatei venezuelene.
Devenit unul dintre gangurile criminale cele mai puternice în Columbia, Los Rastrojos au fost destructuraţi oficial în septembrie 2016, potrivit Bogotei.
Aceste mari manevre militare au fost ordonate la jumătatea lui august de şeful statului, ca răspuns la declaraţia lui Donald Trump care evoca ”o posibilă opţiune militară, dacă va fi necesar”, în Venezuela. Multe ţări din America Latină au respins însă perspectiva unui recurs la forţă.
Casa Albă a îndepărat vineri orice acţiune militară.
În schimb, hotărât să demonstreze că Statele Unite nu stau degeaba în faţa crizei din această ţară, preşedintele Trump a semnat un decret prin care interzice achiziţionarea de noi obligaţii emise de Guvernul venezuelean sau de compania petrolieră naţională PDVSA.
Bogată în resurse petroliere, dar săracă în lichidităţi, această ţară, a cărei datorie este estimată la peste 100 de miliarde de dolari, se confruntă cu spectrul incapacităţii de plată. ”Aceste măsuri au fost atent calibrate cu scopul de a priva dictatura Maduro de o sursă crucială de finanţare”, a subliniat Casa Albă.
Maduro a convocat vineri, la o reuniune de urgenţă, întreprinderile americane care cumpără petrol din Venezuela, cu scopul de a analiza sancţiunile impuse Caracasului. Această ţară sud-americană vine Statelor Unite 800.000 din cele 1,9 milioane de barili ale producţiei sale de ţiţei cotidiene.
PROPAGANDĂ INTERNĂ ŞI EXTERNĂ
Exerciţiile militare din weekend relevă o ”propagandă” de care ”Maduro are nevoie”, apreciază Rocio San Miguel, o expertă în probleme militare.
Preşedintele are nevoie de ea pe plan intern, ”pentru a ridica costul vreunei trădări în rândul armatei, o perspectivă care îngrijorează serviciile de informaţii”, iar pe plan extern ”pentru a reafirma discursul antiimperialist care găseşte un anumit ecou în America Latină”, declară ea pentru AFP.
Armata este principala suţinere a Guvernului venezuelean, căreia i-a conferit o mare greutate politică şi economică.
În ultimele luni, opoziţia venezueleană a îndemnat în mai multe rânduri armata să se alăture cauzei ei. Însă, cu excepţia câtorva acţiuni izolate, aceasta i-a rămas până acum loială lui Maduro.
Dacă armata este strâns supravegheată, presa este supusă unei cenzuri tot mai stricte.
În total 49 de publicaţii au fost închise de Guvernul venezuelean în 2017, a denunţat principalul sindicat al jurnaliştilor din ţară, la trei zile după întreruperea semnalului a două mari canale de televiziune venezuelene private, şi anume RCN şi Caracol.
Foarte criticat, Nicolas Maduro se confruntă de la începutul lui aprilie cu un violent val de contestare, soldat cu 125 de morŢi şi mii de arestări.
Opoziţia îl consideră pe preşedintele venezuelean vinovat de grava criză economică pe care o traversează ţara.
Ea îi reproşează de asemenea că a impus o Adunare Constituantă ”marionetă”, la sfârşitul lui iulie. Acest organism şi-a arogat puteri legislative de la Adunarea Naţională, singura instituţie din ţară aflată sub controlul opoziţiei, de la sfârşitul lui 2015.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
