Preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen - vizată de două moţiuni de cenzură - a depus luni să ceară Parlamentului European (PE) unitate, după mai bine de un an de tensiuni şi invective inclusiv din propria sa majoritate, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Într-o ”lume periculoasă”, adversarii Uniunii Europene (UE) ”ne exploatează disensiunile” şi ”alimentează”, a subliniat ea, citând Rusia.

”Tensiunile şi dezbaterile fac parte integrantă” din viaţa parlamentară, însă ”noi trebuie să ne concentrăm asupra a ceea ce contează cu adevărat” şi ”să acţionăm pentru europeni”, a îndemnat ea.

Aceste moţiuni depuse de către extrema dreaptă şi stânga radicală - dezbătute luni şi care urmează să fie suspuse la vot joi - nu au practic aproape nicio şansă să o doboare pe preşedinta Comisiei Europene (CE).

Însă ele traduc o schimbare a atmosferei în Parlamentul European, busculat de străpungerea extremei drepte în alegerile europene din iunie 2024 şi vor permite să se măsoare în ce stare se află coaliţia între social-democraţi (S&D), centru (Renew) şi drepta (PPE).

Stânga şi centrul reproşează dreptei europene - din care face parte Ursula von der Leyen - de cultivarea unei ambiguităţi faţă de extrema dreaptă cu scopul de a destrăma legile privind mediul.

O primă încercare de cenzurare a extremei drepte a fost larg respinsă, în iulie, însă dezbaterea a condus la o serie de critici în tabăra ”proeuropeană”.

Aceeaşi poveste luni.

”De la prima moţiune de cenzură, în iulie, nu putem spune că am facut în mod real progrese în acest Parlament. majoritatea proeuropeană care v-a ales funcţionează prost, la fel de prost ca întotdeauna”, a deplâns şefa centriştilor Valérie Hayer, atacând-o pe Ursula von der Leyen.

”FUGĂ CU CAPUL ÎNAINTE ÎN MIGRAŢIE”

”Trebuie să alegeţi între aliaţii dumneavoastră şi cei care nu sunt prietenii noştri”, i-a cerut preşedinta S&D Iratxe Garcia.

Amărăciunea a crescut în vară, după Acordul Comercial încheiat de UE cu Statele Unite, pe care numeoşi parlamentari, inclusiv susţinători de-ai preşedintei Comisiei, îl consideră dezechilibrat.

Eurodeputaţii ”s-au întors enervaţi după ce s-au aprins toată vara în deal-ul cu Donald Trump", declară un funcţionar european.

”Ştiu că aceste preocupări sunt sincere şi legitime”, a încercat, luni, să demineze terenul Ursula von der Leyen, care a apărat acest acord la 10 septembrie, pentru a evita ”haosul” războiului comercial.

A fost, oare, auzit apelul său la unitate?

De această dată, şeful dreptei, Manfred Weber, şi omoloaga sa social-democrată Iratxe Garcia au evitat invectivele personale.

Manfred Weber a denunţat deopotrivă ”extrema dreaptă” şi ”extrema stângă”, acuzându-i pe Jordan Bardella (Patrioţii) şi Manon Aubry (LFI) de importarea la nivel european a dezaterilor politice franceze.

Bardella şi Aubry s-au succedat mai înainte la tribună pentru a-i cere Ursulei von der Leyen să plece.

Şeful extremei drepte a arătat cu degetul ”fuga cu capul înainte în migraţie” a UE şi a criticat ”capitularea comercială” a Bruxellesului în Acordul Comercial cu Donald Trump.

”MOMENTUL ADEVĂRULUI”

Şefa grupului stângii radicale, Manon Aubry, a denunţat, la rândul său, ”inacţiunea” Europei în ceea ce consideră un ”genocid” în Fâşia Gaza.

Într-un hemiciclu tot mai polarizat, tabăra proeuropeană a întrâmpinat dificultăţi să afişeze o poziţie unită de peste un an.

Până în prezent - din cauza lipsei unor legi majore - aceste tensiuni repetate rămân fără consecinţe importante, însă toamna va fi ”momentul adevărului”, avertizează Manfred Weber.

Primele legi importante sosesc - inclusiv o serie de măsuri de simplificare a legislaţiei mediului, care divizează hemiciclul.

”De un an, problema noastră este că Parlamentul este de negăsit. Este o situaţie un pic vâscoasă şi nu prea ştim cum se va decanta”, declară sub protecţia anonimatului un diplomat european.

Potrivit unui funcţionar de rang înalt, ”riscul nu este ca moţiunea de cenzură să treacă de această dată, ci ca totul să se cristalizeze asupra unui text care provoacă un blocaj şi dislocă majoritatea”.

Parlamentul European nu a răsturnat niciodată, până în prezent, vreo Comisie Europeană.

Un caz special a avut loc însă în 1999.

Înaintea unui vot, pierdut dinainte, Comisia Europeană de la acea vreme, prezidată de către luxemburghezul Jacques Santer, a demisionat în urma unui raport copleşitor cu privire la o ”responsabilitate grea” în dosare de fraudă.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.