Comisia Europeană (CE) a prezentat miercuri o propunere a unui buget aferent perioadei 2028-2034 în valoare de 2.000 de miliarde de euro, mai mare decât cel din perioada precedentă, anunţă comisarul european al Bugetului Piotr Serafin, care prevede mijloace suplimentare în domeniile competitivităţii şi apărării, în timp ce începe o încleştare tensionată cu privire la viitorul Politice Agricole Comune (PAC), relatează AFP. relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Este vorba despre un ”buget ambiţios”, a subliniat în faţa eurodeputaţilor, la Bruxelles, comisarul european al Bugetului Piotr Serafin.

Preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, a salutat, la rândul său, ”cel mai ambiţios buget propus vreodată”.

În acest buget nou, Comisia ridică în mod clar competitivitatea la rang de prioritate, alocându-i 451 de miliarde de euro, confirmând astfel o cotitură a UE în favoarea întreprinderilor, în toiul unor tensiuni comerciale cu Statele Unite ale lui Donald Trump.

La trei ani de la declanşarea Războiului din Ucraina, Comisia îşi subliniază mobilizarea în favoarea apărării şi promite o anvelopă de 100 de miliarde de euro - o susţinere suplimentară destinată Kievului în perioada 2028-2034.

Acest lucru îl înfurie pe premierul ungar Viktor Orban.

”Ucraina va beneficia de un ajutor financiar masiv, în timp ce agricultorii europeni vor fi perdanţi”, a denunţat liderul naţionalist.

Potrivit Comisiei, 300 de miliatrde de euro vor fi alocate ”veniturilor agricultorilor”.

În bugetul actual, PAC reprezeintă 387 de miliarde de euro - dintre care 270 de miliarde de euro ajutoare directe acordate agricultorilor.

Însă Comisia urmează să propună o nouă arhitectură bugetară, care îi alarmează pe agricultori.

Lobby-ul agricultorilor europoeni - Copa-Cogeca - a lansat ostilităţile miercuri, organizând un marş de protest - fără tractoare - la care au luat parte câteva sute de manifestanţi în faţa sediului Comisiei.

BĂTAIE DE CAP

Bruxellesul dă astfel startul a doi ani de negocieri care se anunţă dificile între Cei 27. Au fost necesare alegeri, în măsura în care ecuaţia bugetară a UE se dovedeşte o bătaie de cap.

Deja sleite, statele nu vor să pună în plus în ”oala” comună, de exemplu Franţa, care a anunţat miercuri, prin anturajul ministrului Conturilor Publice Amélie de Montchalin, că va plăti mai puţin decât s-a prevăzut în 2026, în pofida faptului că lista cheltuielilor creşte neîncetat.

Parisul urmează să contribuie la bugetul european cu 5,7 miliarde de euro în loc de 7,3 miliarde de euro prevăuţi, anunţă anturajul ministrului miercuri, la o zi după ce premierul francez François Bayrou a anunţat un plan de economisire a 43,8 de miliarde de euro, în vederea reducerii deficitului public.

Bugetul în curs, aferent perioadei 2021-2027, este de 1.200 de miliarde de euro, însă a fost completat cu un plan de relansare economică în valoare de 800 de miliarde de euro în timpul crizei provocate de pandemia covid-19.

Iar creşterea propusă în viitor se explică în parte prin rambursarea împrumutului european contractat în timpul pandemiei covid-19 şi prin inflaţie.

Modificarea Politicii Agricole Comune (PAC) se va afla în centrul bătăliei.

”VOM REVENI”

”Această propunere este o provocare”, ”nimeni nu are interesul să-i sfideze pe agricultorii europeni. Dacă acest mesaj nu a fost auzit, vom reveni”, a ameninţat liderul FNSEA Arnaud Rousseau, primul sindicat agricol francez, la manifestaţia de la Bruxelles.

Parlamentul European (PE) se opune de asemenea propunerii, potrivit eurodeputatului român Siegfried Mureşan (PPE, dreapta), raportorul acestui abuget.

Aceasta este o ”dezmembrare” a PAC, a subliniat colega sa franceză Céline Imart. ”Comisia schimbă tractorul cu calculatorul”.

Afectată de furia agricultorilor în 2024, Comisia vrea însă să liniştească. PAC va continua să funţcioneze cu reguli proprii şi cu mijloace financiare alocate, dă ea asigurări, mai ales destinate ajutoarelor directe ale agricultorilor.

Cel puţin două dspozitive de susţinere a regiunilor rurale defavorizate şi inovaţiei agricole vor ieşi, însă, de sub tutela PAC şi vor trece la cele destinate Coeziunii Teritoriale.

Comisia vrea totodată să revizuiască modul de calcul al plăţilor PAC, în vederea unei mai bune ţintiri a beneficiarilor.

Cu scopul de a evita să finanţeze prea mult marile exploataţii, Bruxellesul vrea să plafoneze la 100.000 de euro ajutoarele la hectar şi să introducă un sistem degresiv. Şi aici negocierile se nunţă delicate.

Alt subiect sunt modificările climatice, în contextul în care Verzii se tem că noile constrângeri bugetare vor împinge la sacrificarea creditelor consacrate protecţiei mediului.

În acest domeniu, dar şi în altele, Comisia caută noi resurse.

Ea propune o taxare suplimentară a tutunului sau o nouă taxă a deşeurilor electromice nereciclate.

Ce decizii se vor lua peste doi ani? ”Ca de obicei, totul se va termina în cinci zile de negocieri” la un summit al celor 27, prezice un funcţionar european.

Iar această situaţie este agravată de disensiunea persistentă în UE între cele mai ”frugale” state din punct de vedere bugetar, şi state care pledează, ca Franţa, în favoarea unui nou împrumut european.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.