Conform sursei citate, măsurile adoptate au permis dejucarea planurilor serviciilor de informaţii ucrainene şi britanice privind organizarea unei provocări de amploare.
”Aceste planuri ucrainene şi britanice de organizare a unei provocări de amploare au fost dejucate” cu ajutorul unuia dintre piloţii avionului, care a avertizat forţele de ordine, potrivit FSB, relatează AFP.
Într-o înregistare video a FSB, difuzată de televiziunea rusă, această persoană - a cărei faţă este acoperită - declară că serviciile ucrainene de informaţii i-au propus - pe e-mail - să-l ”omoare” pe comandantul avionului şi apoi să derturneze avionul, în schimbul sumei de trei milioane de dolari şi obţinerii ”naţionalităţii unei ţări occidentale” - fără să precize care ţară anume.
Ca ”ripostă la această provocare”, forţele ruse au efectuat un atac cu o rachetă de tip Kinjal împotriva unui centru de informaţii electronice al armatei ucrainene la Bovarî, în regiunea Kiev, şi împotriva unei baze aeriene, la Starokostiantîniv, în regiunea Hmelniţk, anunţă FSB, citat de agenţia oficială de presă Tass.
FSB face acest anunţ în contextul în care Rusia, ale cărei forţe sunt mai bine echipate şi mai numeroase, continuă să înainteze în estul Ucrainei, mai ales în regiunea Doneţk, unde se concentrează confruntările armate.
Eforturi diplomatice ale preşedintelui american Donald Trump de a pune capăt celui mai sângeros conflict din Europa de după al Doilea Război Mondial se află într-un punct mort.
”POSIBILE FRAGMENTE DE DRONĂ”
Pe de altă parte, Guvernul român a anunţat marţi prezenţa unor ”posibile fragmente de dronă” pe teritoriul român, în urma unor atacuri aeriene ruse împotriva portului ucrainean Izmail, situat pe Dunăre, după ce s-a înregistrat ”un număr mare de explozii”.
În noaptea de luni spre marţi, autorităţile române ”au fost informate cu privire la impactul la sol al unui obiect aerian, la aproximativ cinci kilometri sud de frontieră”, în nordul regiunii Tulcea, a anunţat într-un comunicat Ministerul român al Apărării.
Un mesaj de alertă a fost emis, adresat populaţiei locale.
”Echipe militare s-au dus la faţa locului şi au semnalat prezenţa unor posibile fragmente de dronă”, a anunţat ministerul, precizând că zona a fost securizată şi că marţi dimineaţa s-au lansat căutări în zonă.
Serviciile regionale de urgenţă au anunţat că au primit un apel care semnala posibila cădere a unui obiect, iar la sosirea lor ”pompierii au constatat că impactul cu solul nu a provocat un incendiu”, se arată în comunicat.
Preşedintele român Nicuşor Dan, întrebat de presa română, a minimalizat incidentul, pe care l-a catalogat ”accidental” şi a adăugat că ”s-a mai întâmplat mai înainte”.
În octombrie, Uniunea Europeană (UE) denunţa ”escaladarea Moscovei”, în urma unei serii de încălcări ale spaţiului aerian european - imputate unor aparate ruseşti.
În afară de România, Polonia, care se învecinează cu Ucraina, Estonia, Danemarca şi Germania au acuzat Kremlinul.
În perioada 20 octombrie-13 noiembrie, o brigadă NATO şi-a multiplicat măsurile în vederea validării capacităţii sale de a se mobiliza rapid - în cazul unei crize în România.
Statele Unite au anunţat o reducere a prezenţei lor militare pe frontul de est în Europa - prin retragerea a aproximativ 700 dintre cei 1.700 de militari americani desfăşuraţi în România.
În septembrie, ambasadorul rus la Bucureşti a fost convocat după pătrunderea unei drone pe teritoriul român.
În februarie, Bucureştiul a adoptat o lege care permite României să doboare drone care îi iîncalcă spaţiul aerian.
