Preşedintele Consiliului European Charles Michel se declară miercuri ”indignat” de tirul a cel puţin 32 de rachete de către Coreea de Sud - dintre care una a căzut în apropierea apelor teritoriale sud-coreene - şi denunţă un comportament ”agresiv” al Phenianului, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”În numele UE, exprim solidaritatea noastră cu Coreea (de Sud) şi celelalte ţări din regiune”, scrie într-un mesaj postat pe Twitter Charles Michel.

Schimburi de tiruri au avut loc miercuri între cele două Corei.

Phenianul a lansat cel puţin 23 de rachete, dintre care una a căzut în apele teritoriale sud-coreene.

Seulul a ripostat apoi cu trei rachete de tip aer-sol.

Preşedintele sud-coreean Yoon Suk-yeol a denunţat ”o invazie teritrială de facto”.

Rusia a îndemnat pe ”toată lumea să-şi păstreze calmul”, potrivit unui purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

”Toate părţile din acest conflict trebuie să evite să ia măsuri suscpetibile în vreun fel să provoace o creştere a tensiunilor”, a îndemnat peskov, subliniind că ”situaţia în Peninsula (coreeană) este deja destul de tensionată”.

În total, 26 de rachete au fost trase miercuri între cele două Corei.

Phenianul a început aceste ostilităţi lansând 23 de rachete, potrivit unor informaţii AFP.

Mai multe dintre aceste rachete s-au îndreptat către Insula Ulleung, situată în estul peninsulei, ”după care au căzut în apele internţaionale”.

Aceste lansări de rachete nord-coreene intervin în urma unor exerciţii militare comune, săptămâna aceasta, ale Coreei de Sud şi Statelor Unite.

Ordine de evacuare a insulei au fost date către ora locală 9.00 (2.00, ora României).

”O parte a oficialilor s-au adăpostit în susol”, a anunţat un oficial sud-coreean.

Dintre cele zece rachete trase către insulă, una ar fi căzut în Marea Japoniei, la aproximativ 60 de kilometri de oraşul sud-coreean Sokcho.

Această rachetă a fost trasă dintr-o bază din apropiere de Wonsan şi a căzut în apele ionternaţionale, dar dincolo de Northern Limit Line (NLL), trasată de căyre un general american la momentul armistiţiului, care prelungeşte Zona Demilitarizată (DMZ) pe apă, dincolo de coastele peninsulei, iar traiectoria proiectilului a declanşat alerta pe Insula Ulleungdo.

Potrivit armatei sud-coreene, este pentru ”prima oară de la împărţirea peninsulei”, în urma Războiului Coreei (1950-1953), când o rachetă nord-coreeană cade atât de aproape de apele teritoriale ale Coreei de Sud.

Preşedintele sud-coreean Yoon Suk-yeol a denunţat ”o invazie de facto” şi a decis să riposteze, trăgând, la rândul său, trei rachete de tip sol-aer.

În plus, ”Coreea de Nord a efectuat aproximativ 100 de tiruri de artilerie de la Kosong”, din oraşul Kangwon, situat în ”zona tampon” de la nord de linia de demarcaţie, care constituie frontiera maritimă de facto dintre cele două ţări, a precizat Statul Major Interarme sud-coreean.

UN RĂSPUNS LA O ”INVAZIE TERITORIALĂ”

O rachetă balistică cu rază scurtă de acţiune a Coreei de Nord a trecut ”linia limitei” a Nordului.

Acest lucru a declanşat o rară alertă de raid aerian, iar locuitorii Insulei sud-coreene Ulleungdo au fost îndemnaţi să se refugieze în adăposturi subterane.

Armata sud-coreeană a denunţat drept ”foarte rar şi intolerabil” tirul Phenianului.

Racheta care a căzut cel mai aproape de Coreea de Sud a ajuns în apă, la doar 57 de kilometri est de Coreea de Sud continentală, a precizat armata sud-coreeană.

Preşedintele sud-coreean a convocat o reuniune a Consiliului de Securitate pe tema acestor lansări, care, afirmă analiştii, este unul dintre cele mai ”agresive şi ameninţătoare” tiruri din ultimii ani.

Yoon Suk-yeol a odonat să se ia măsuri ”rapide şi dure, pentru ca provocările Coreei de Nord să plătească un preţ dur”.

Armata, de aceeaşi părere, a anunţat că ”declară că va răspunde în mod decisiv acestui lucru”.

Imediat după aceea, armata sud-coreeană a anunţat că a tras trei rachete de tip aer-sol de la locul, de la nivelul frontierei maritime, în care a căzut racheta nord-coreeană.

Japonia a denunţat, la rândul său, tirurile de rachete balistice efectuate de către Coreea de Nord.

Premierul japonez Fumio Kishida a acuzat Coreea de Nord de faptul că ”continuă să tragă rachete cu o mare frecvenţă şi fără precedent, iar acest lucru nu poate fi tolerat niciodată”.

EXERCIŢIILE ”FURTUNĂ ATENTĂ”, VIZATE

Coreea de Nord a avertizat marţi, într-un comunicat semnat de către Ministerul de Externe nord-coreean, că ”dacă Statele Unite nu vor o evoluţie gravă care să nu corespundă intereselor de securitate, ele trebuie să înceteze imediat exerciţiile războinice inutile şi ineficiente. Altfel, ele trebuie să-şi asume în întregime responsabilitatea tuturor consecinţelor”.

Phenianul denunţa astfel exerciţiile militare comune sud-coreeano-americane Vigilant Storm (”Furtună atentă”) - în curs de câteva zile, mplicând 240 de avioanate alitae - considerate cel mai mare exerciţiu aerian, drept o ”provocare” reală, care ”nu poate fi tolerată”, potrivit unui oficial nord-coreean.

Mareşalul Pak Jong Chon, secretarul Partidului Muncitorilor (unic) din Coreea de Nord, acuză faptul că numele acestor exerciţii sunt un ecou al ”Furtunii în deşert”, numele dat operaţiunilor militare ale coaliţiei conduse de către Statele Unite împotriva Irakului, în 1990 şi 1991, după invazia Kuwaitului.

”Statele Unite şi Corea de Sud trebuie să înfrunte un târg teribil şi să plătească cel mai oribil preţ din istorie”, a denunţat el.

Aceste tiruri de rachetă - care nu s-au soldat cu nicio victimă - marchează un nou prag în creşterea tensiunilor, de mai multe săptămâni, între Pheinian, Seul şi Washington, alimentând temeri cu privire la un nou test nuclear nord-coreean.

Exerciţiile ”Furtună atentă” au loc după două jocuri de răozboi comune, în vară, suspendate pe timpul apropierii diplomatice între Kim Jong Un şi Donald Trump, relansate de către Joe Biden.

Coreea de Nord a lansat deja 40 de rachete în 2022 şi a ameninţat marţi cu ”contramăsuri mai puternice, în cazul în care Statele Unite îşi continuă provocările iresponsabile”.

Seulul şi Washingtonul se tem de un aşptelea test nuclear nord-coreean, în contextul în care ”liderul suprem” şi-a refirmat hotărârea de a-şi consolida arsenalul strategic, ameninţând să ridice un moratoriu pe care l-a impus în 2017.

Poligonul Punggye ri - unde au fost efectuate cele şase teste nucleare nord-coreene - a fost reabilitat în ultimele luni, iar sateliţi aliaţi scrutează orice mişcare suspectă, în contextul în care negocierile în dosarul nuclear nord-coreean se află într-un punct mort.

Un test nuclear poate avea loc ”în orice moment”, potrivit serviciilor sud-coreene de informaţii.

Washingtonul, Seulul şi Tokyo au ameninţat cu represalii puternice, în cazul în care Kim Jong un îndrăzneşte să procedeze din nou la teste nucleare.

Însă dictatorul nord-coreean se sprijină pe China, dar şi pe Rusia lui Vladimir Putin să limiteze eventuale represali în Consiliul de Securitate al ONU.

Moscova, care se află în plină confruntare cu Occidentul s-a opus prin veto impunerii unor sancţiuni Phenianului, la un test balistic, în primăvară.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.