Prim-ministrul Groenlandei a declarat luni că doreşte să restabilească comunicarea cu Statele Unite după declaraţiile preşedintelui american Donald Trump cu privire la intenţia sa de a trece teritoriul autonom danez sub drapel american, relatează AFP.
„Situaţia nu este de aşa natură încât Statele Unite să poată cuceri Groenlanda. Nu este cazul. Prin urmare, nu trebuie să intrăm în panică. Trebuie să restabilim buna cooperare pe care am avut-o”, a declarat Jens-Frederik Nielsen într-o conferinţă de presă susţinută la Nuuk, capitala Groenlandei.
El a subliniat însă că guvernul său „va adopta acum o poziţie mai fermă”.
„Nu suntem mulţumiţi de situaţia în care ne aflăm”, a recunoscut Nielsen.
„Ajunge cu comunicarea prin intermediul mass-media şi prin diverse ocolişuri”, a declarat el.
Întrebat de revista americană The Atlantic despre implicaţiile pentru Groenlanda ale operaţiunii militare conduse de forţele speciale americane în Venezuela, Donald Trump tocmai declarase că partenerii săi trebuie să le evalueze: „Vor trebui să-şi formeze propria opinie”, a spus şeful Casei Albe.
Însă premierul Nielsen consideră că situaţia este foarte diferită. „Ţara noastră nu este comparabilă cu Venezuela. Suntem o ţară democratică. Este aşa de foarte, foarte mulţi ani”, a insistat el.
TRUMP INSISTĂ
Preşedintele american repetă că „are nevoie de Groenlanda din punct de vedere al securităţii naţionale”.
„Danemarca nu va fi în măsură să se ocupe de asta”, le-a spus el jurnaliştilor la bordul Air Force One, duminică seara, afirmând că se va ocupa „de Groenlanda în aproximativ două luni”, sau chiar „în 20 de zile”.
„Dacă Statele Unite decid să atace militar o altă ţară din NATO, atunci este sfârşitul tuturor lucrurilor. Inclusiv al NATO şi, prin urmare, al securităţii instituite de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial”, a declarat prim-ministrul danez Mette Frederiksen la televiziunea TV2. Şefa guvernului danez, care consideră situaţia „gravă”, a afirmat că va face „tot posibilul pentru ca acest lucru să nu se întâmple”.
„Nu sunt de acord cu afirmaţia că securitatea în Arctica nu este asigurată”, a adăugat ea. În 2025, Danemarca a alocat aproximativ 90 de miliarde de coroane (1,2 miliarde de euro) pentru securitatea în regiune, a reamintit premierul danez.
Trebuie „să fim pregătiţi pentru toate scenariile”, consideră deputata Aaja Chemnitz, care reprezintă Groenlanda în Parlamentul danez. „Fie că este vorba de ruperea unui cablu de comunicaţii sau de ameninţările lui Trump, poporul Groenlandei trebuie să se pregătească”, a declarat ea pentru AFP.
Insulă arctică imensă, cu o populaţie de 57.000 de locuitori, Groenlanda dispune de resurse minerale importante, în mare parte neexploatate, şi este considerată o locaţie strategică. Statele Unite au deja o bază militară acolo şi au exploatat alte zece în timpul Războiului Rece.
Luna trecută, preşedintele american s-a plâns că navele ruseşti şi chinezeşti sunt „peste tot” de-a lungul coastelor Groenlandei.
„El răspândeşte minciuni despre prezenţa acestor nave. Este foarte îngrijorător”, a subliniat Chemnitz.
Luni, într-un comunicat, Ministerul Afacerilor Externe chinez a îndemnat Statele Unite să „înceteze să folosească pretinsa ameninţare chineză ca pretext pentru a obţine câştiguri personale”.
Duminică seara, premierul danez Mette Frederiksen se pronunţase deja ferm împotriva declaraţiilor preşedintelui american: „Solicit insistent Statelor Unite să înceteze ameninţările împotriva unui aliat istoric şi împotriva unui teritoriu şi a unui popor care au afirmat clar că nu sunt de vânzare”, a cerut ea.
Luni, liderii europeni şi-au declarat solidaritatea cu Danemarca şi Groenlanda. Uniunea Europeană se aşteaptă ca partenerii săi să respecte principiile suveranităţii şi integrităţii unui teritoriu, a subliniat Comisia Europeană.
GAZ PE FOC
Sâmbătă, o postare pe X a soţiei directorului adjunct de cabinet al Casei Albe, Stephen Miller, stârnise deja agitaţie. În timp ce Statele Unite interveneau militar la Caracas, Katie Miller a publicat pe contul său X o hartă a Groenlandei colorată în culorile steagului american, însoţită de o scurtă legendă scrisă cu majuscule: „SOON” („în curând”). De atunci, o hartă a insulei arctice colorată în culorile steagului groenlandez, roşu şi alb, s-a viralizat pe reţelele sociale.
Danemarca este un aliat istoric şi tradiţional al Statelor Unite, aprovizionându-se în mare parte de la Washington pentru armamentul său.
Anunţul făcut la sfârşitul lunii decembrie de Donald Trump privind numirea unui trimis special pentru Groenlanda a provocat deja o nouă criză între cele două ţări.
Groenlanda repetă că nu este de vânzare şi că doreşte să decidă singură asupra viitorului său.
În ianuarie 2025, 85% dintre locuitorii insulei s-au declarat împotriva aderării la Statele Unite, potrivit unui sondaj publicat în presa daneză şi groenlandeză. Doar 6% s-au declarat în favoarea aderării.
La sfârşitul lunii martie 2025, vicepreşedintele american, JD Vance, a provocat un val de proteste când a anunţat că intenţionează să se deplaseze în Groenlanda fără a fi fost invitat. În cele din urmă, a renunţat la această idee şi s-a mulţumit să viziteze singura bază militară americană din teritoriu.
Medikatv.ro
