Al 51-lea Premiu al Băncii Suediei în ştiinţe economice în memoria lui Alfred Nobel - sau Premiul Nobel al Economiei - le-a fost atribuit luni francezo-americanei Esther Duflo şi americanilor Michael Kremer şi Abhijit Banerjee, toţi trei specialişti în dezvoltare şi sărăcie, pentru lucrările lor cu privire la reducerea sărăciei în lume, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Lucrările laureaţilor ”au introdus o nouă abordare (experimentală) în vederea obţinerii unor răspunsuri fiabile cu privire la o modalitate mai bună de reducere a sărăciei în lume”, a anunţat, la Stockholm, secretarul general al Academiie Regale de Ştiinţe Göran Hansson.

Cei trei împart acest premiu în valoare de nouă milioane de coroane (aproximativ 830.000 de euro).

La mijlocul anilor '90, Michael Kremer, în vârstă de 50 de ani, un profesor la Universitatea Harvard, a ”demonstrat cât de puternică poate fi această abordare, folosind experienţe pe teren pentru a testa diverse intervenţii susceptibile să îmbunătăţească rezultatele şcolare în vestul Kenyei”, precizează Academia.

Căsătoriţi, Abhijit Banerjee şi Esther Duflo au realizat apoi studii similare în alte probleme şi în alte ţări. Metodele lor de cercetare experimentală domină de-acum economia dezvoltării.

”În pofida unor îmbunătăţiri recente şi importante, una dintre provocările cele mai urgente ale umanităţii este reducerea sărăciei în lume, sub toate formele sale”, subliniază Academia.

Aproximativ 700 de milioane de persoane trăiesc în continuare într-o sărăcie extremă, potrivit Băncii Mondiale (BM).

DUFLO, CEA MAI TÂNĂRĂ LAUREATĂ A PREMIULUI

Esther Duflo, o profesoară de economie la Massachusetts Institute of Technology (MIT), unde lucrează şi soţul său, este una dintre economistele cele mai celebre din lume, mai ales în Statele Unite. Distinsă cu Medalia John Bates Clark în 2010, ea este a doua femeie care primeşte Nobelul Economiei.

”Sunt foarte onorată. Ca să fiu sinceră, nu credem că este posibil să obţii un Nobel atât de tânăr”, a reacţionat economista, care devine, la 46 de ani, cea mai tânără dintre laureaţii premiului în domeniul economiei.

”Premiul Nobel al Economiei are particularitatea, faţă de celelalte premii, că reflectă o schimbare în domeniul economic, iar în general este nevoie de timp” înainte ca teoria să fie pusă în practică, a adăugat ea, intervievată în engleză de Academie.

Lucrările sale i-au adus în 2013 faptul de a fi aleasă de către Casa Albă ca şi consilieră a lui Barack Obama în probleme de dezvoltare şi a făcut parte din noul Comitet pentru Dezvoltare Mondială.

Ultimul dintre Nobeluri, ”premiul Băncii Suediei în ştiinţe economice în memoria lui Alfred Nobel” a fost creat în 1968, la marcarea a 300 de ani de la înfiinţarea Băncii Suediei.

În 2018, premiul le-a fost atribuit americanilor William Nordhaus şi Paul Romer, care au prezentat virtuţile şi daunele activităţii economice asupra climei.

O FEMEIE PREMIATĂ ÎN 2019

După o ediţie 2018 de tristă amintire din cauza amânări Nobelului Literaturii, sezonul Nobel din 2019 nu a provocat pasiuni şi nu a născut polemici cu excepţia premierii scriitorului austriac Peter Handke.

Autorul ”Angoasei portarului în momentul penalty-ului” este urât înr-o parte a Balcanilor din cauza poziţiei sale prosârbe şi prezenţei în 2006 la funeraliile fostului preşedinte iugoslav Slobodan Miloşevici, acuzat de crime împotriva umanităţi şi genocid.

Premierea sa a relansat o veche dezbatere, recurentă în Franţa de a cazul Céline, cu privire la distincţia între opera unui scriitor şi angajamentul său politic. Somat să răspundă, preşedintele Comitetului Nobel al Academiei Suedeze, care decernează premiul, a tranşat printr-o formulă: ”Handke nu este un scriitor politic”.

Aşa cum se aştepta crticia, Premiul Nobel pentru Literatură din 2018, amânat cu un an după un scandal de agresiuni sexuale în plină mişcare #MeToo, a fost acordat unei femei, poloneza Olga Tokarczuk.

Academia suedeză, criticat extrem de dur în acest scandal în care un francez căsătorit cu o academiciană a fost condamnat la doi ani şi jumătate de închisoare după ce a fost găsit vinovat de viol, avea un singur obiectiv în vedere anul acesta - să facă cât mai puţine valuri posibil şi să revină la ”stil”, în contextul în care predecesorii lui Olga Tokarczuk şi Peter Handke au cam depăşit literele - Bob Dylan (2016), a fost prea ”pop” şi insuficient de literar, iar Kazuo Ishiguro (2017), prea pe gustul ”marelui public”.

Anunţat la Oslo, Nobelul Păcii a fost atribuit ”clasic” premierului etiopian Abiy Ahmed, artizanul unei reconcilieri spectaculoase cu fratele-inamic eritreean.

Cu excepţia Nobelului Literaturii acordat Olgăi Tokarczuk - atribuit pentru 2018 -, doar o singură femeie a fost premiată anul acesta.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.