Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy a fost a fost condamnat la cinci ani de închisoare după ce a găsit vinovat, joi, în dosarul presupusei finanţări libiene a campaniei sale victorioase din 2007 de către fostul dictator libian Maummar Gaddafi, de asociere de răufăcători în perioada 2005-2007, însă a fost achitat de tăinuire de deturnare de fonduri publice şi corupţie pasivă, relatează AFP.
Acesta era dosarul în care fostul şef de stat risca cea mai gravă sancţiune.
În aprilie, după trei luni de audieri, parchetul a cerut să fie condamnat la şapte ani de închisoare şi la plata unei amenzi în valoare de 300.000 de euro, cea mai aspră pedeapsă cerută de către magistraţii financiari.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
Parchetul a cerut atunci ca ceilalţi 11 inculpaţi în dosar să fie condamnaţi la pedepse cuprinse între unul şi şase ani de închisoare.
Condamnarea sa la cinci ani de închisoare a fost dispusă cu mandat de aducere ulterior şi cu executare provizorie.
Fostul preşedinte francez, în vârstă de 70 de ani, urmează să fie convocat în termen de o lună de către parchet, care-i va comunica data încarcerării.
Un eventual apel nu va suspenda această măsură.
Preşedinta completului, Nathalie Gavarino, a stabilit că, ”în calitate de ministru, preşedinte al UMP (Uniunea pentru Mişcare Populară, dreapta)”, Nicolas Sarkozy şi-a ”lăsat colaboratorii apropiaţi şi susţinătorii politici - asupra cărora avea autoritatea şi care acţionau în numele său -” să solicite autorităţilor libiene, ”cu scopul de a obţine susţineri financiare din Libia, în vederea obţinerii unei finaţări a campaniei” din 2007.
CALUDE GUENAT ŞI BRTICE HORTEFEUX, GĂSIŢI VINOVAŢI
Judecătorii nu au dat însă curs cererii Parchetului Naţional Financiar (PNF), care l-a prezentat pe Nicolas Sarkozy drept beneficiarul corupţiei prin finanţarea campaniei sale electorale cu fonduri libiene.
Ei l-au achitat pe fostul preşedinte de fapte de tăinuire de deturnare de fonduri publice libiene, de corupţie pasivă şi de finanţare ilegală a campaniei electorale.
Procedura judiciară nu a permis să se ”întemeieze o demonstraţie a faptului că banii trimişi din Libia” au fost folosiţi ”într-un final” la o finanţare ocultă a campaneii prezidenţiale victorioase a lui Nicolas Sarkozy în 2007, a citit preşedinta completului de la Tribunalul Corecţional de la Paris.
”Pentru instanţă, elementele materiale ale infracţiunii de corupţie nu sunt constituite”, a stabilit Nathalie Gavarino, motivând achitarea în această infracţiune a fostului şef de stat.
Doi foşti colaboratori apropiaţi ai lui Nicolas Sarkozy, Claude Guéant şi Brice Hortefeux, au fost de asemenea găsiţi vinovaţi în acest proces.
Claude Guéant a fost condamnat la şase ani de închisoare, după ce a fost găsit vinovat de corupţie pasivă şi fals, iar Brice Hortefeux a fost condamnat la doi ani de închisoare, după ce a fost găsit vinovat de asociere de răufăcători.
Pedeapsa lui Brice Hortefeux, în vârstă de 67 de ani, pe care urmează să o execute la domiciliu şi să poarte o brăţară electronică, se execută inclusiv în cazul unui apel.
Tribunalul nu s-a pronunţat cu privire la mandatul de aduce a lui Claude Guéant, în vârstă de 80 de ani, din cauza stării de sănătate a acestuia.
Cei doi au fost găsiţi vinovaţi de faptul că au purtat discuţii cu Libia lui Muammar Gaddafi cu scopul de a obţine o finanţare ocultă a campaniei prezidenţiale a lui Nicolas Sarkozy în 2007.
Trezorierul campaniei din 2007, Éric Woerth, a fost achitat.
Unul dintre inculpaţi, Ziad Takieddine, un protagonist-cheie al dosarului, a murit marţi în Liban.
Tribunalul din Paris a constatat joi stingerea acţiunii publice împotriva acestuia, după comunicarea uni act de deces oficial.
”PACT DE CORUPŢIE FAUSTIAN CU UNUL DINTRE CEI MAI NEFRECVENTABILI DICTATORI DIN ULTIMII 30 DE ANI”
Reprezentanţii PNF l-au acuzat pe Nicolas Sarkozy - care a sosit la tribunal cu puţin înainte de citirea hotărârii, însoţit de către soţia sa Carla Bruni - de faptul că a încheiat un ”pact de corupţie faustian cu unul dintre cei mai nefrecentabili dictatori din ultimii 30 de ani”.
PNF a cerut ca Sarkozy să fie condamnat la şapte ani de închisoare, plata unei amenzi în valoare de 300.000 de euro şi la cinci ani de ineligibilitate - cea mai aspră dintre pedepsele cerute împotriva tuturor celor 12 inculpaţi.
Procurorii l-au considerat pe Nicolas Sarkozy atât ”comanditarul”. cât şi beneficiarul acestei finanţări.
În schimbul banilor, potrivit acuzaţiei, cel de-al şaselea preşedinte al Republicii franceze (2007-2012) ar fi favorizat întoarcerea pe scena internaţională a Libiei şi s-ar fi angajat să-l scutească de pedeapsă pe cumnatul dictatorului, Abdallah Senoussi, condamnat pe viaţă cu privire la rolul pe care l-a jucat în atentatul de la bordul zborului UTA, operat de un avion de tip McDonnell Douglas DC-10-30, soldat cu 170 de morţi, în 1989.
Tmp de peste zece ani, Nicolas Sarkozy a denunţat acuzaţile formulate împotriva sa drept o ”infamie” şi le-a spus jurnaliştilor că ar trebui să le fie ”ruşine” să evoce dosarul.
În timpul celor trei luni de proces, vocabularul a variat, dar nu şi proclamarea nevinovăţiei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
