UPDATE - Guvernul spaniol solicită lămuriri cu privire la un raport care ar implica Marocul în afluxul masiv de imigranţi din Ceuta / „Aproape un caz de agresiune sexuală pe zi” de la începutul crizei, potrivit procurorului / Manifestaţii în toată Spania

Ministrul spaniol de Interne a solicitat miercuri clarificări cu privire la un eventual raport al poliţiei, menţionat de presă, care sugerează implicarea forţelor de ordine marocane în recentul aflux masiv de imigranţi din Ceuta, ceea ce ar contrazice versiunea susţinută de Madrid, relatează AFP.

Potrivit unor surse din cadrul Ministerului de Interne spaniol, Fernando Grande-Marlaska i-a cerut directorului general al poliţiei să „îl informeze cât mai curând posibil cu privire la conţinutul unui raport pe care Centrul Naţional pentru Imigraţie şi Frontiere (CENIF) l-ar fi transmis Curţii Naţionale şi în care ar atribui forţelor şi corpului de securitate din Maroc asaltul masiv asupra frontierei din Ceuta din 30 şi 31 iulie”.

Această scrisoare face referire la o informaţie publicată de cotidianul online El Español, care afirmă că intrarea, de la graniţa cu Marocul, a aproximativ 70.000 de migranţi în mica enclavă spaniolă din nordul Africii „a fost dirijată de jandarmi marocani aflaţi sub ordinele unor agenţi în civil care urmăreau un obiectiv diferit de cel al imigraţiei”.

Potrivit acestui mijloc de informare, CENIF ar fi inclus aceste concluzii, care contrazic versiunea susţinută până în prezent de guvernul spaniol, care a exonerat Marocul, într-un raport trimis judecătoarei de la Audiencia Nacional, o instanţă superioară din Madrid care strânge în prezent informaţii cu privire la această criză.

Şeful executivului spaniol, Pedro Sanchez, a absolvit din nou luni Marocul de orice responsabilitate în legătură cu acest aflux masiv. „Niciun serviciu de informaţii cu care guvernul spaniol colaborează în mod obişnuit nu ridică vreo îndoială, sau mai bine zis, nicio îndoială cu privire la implicarea, într-un fel sau altul, a autorităţilor marocane”, a asigurat el la postul de radio Cadena Ser.

CITEȘTE ȘI Premierul Spaniei acuză Rusia şi Israelul că au alimentat dezinformarea cu privire la Ceuta şi exclude orice vină a Marocului în recenta criză a imigranţilor

Unii analişti au spus că această criză ar fi putut fi un mesaj transmis Spaniei de către Regatul Maroc cu privire la problema Saharei Occidentale - o fostă colonie spaniolă, controlată în mare parte de Maroc, dar revendicată de separatiştii din Frontul Polisario, susţinuţi de Algeria - după o vizită a lui Sánchez în Algeria, în luna iulie.

PROCUROR: „APROAPE UN CAZ DE AGRESIUNE SEXUALĂ PE ZI”

Pe de altă parte, Silvia Rojas, care este procuror în Ceuta din 2020, afirmă în presa spaniolă că oraşul se confruntă cu o „creştere exponenţială” a infracţiunilor sexuale de la sosirea migranţilor.

„Un eveniment fără precedent în istoria naţiunii noastre” - cu aceste cuvinte procurorul din Ceuta, Silvia Rojas, caracterizează criza migraţiei cu care se confruntă această enclavă spaniolă. Pentru prima dată, justiţia locală s-a pronunţat în special cu privire la agresiunile sexuale comise în zonă de la sosirea migranţilor.

„Aceste infracţiuni au cunoscut o creştere exponenţială de la afluxul masiv de populaţie”, a confirmat magistrata în cotidianul spaniol El País. Ea subliniază că unele victime erau migrante minore „deosebit de vulnerabile din cauza statutului lor ilegal pe acest teritoriu”.

Silvia Rojas a confirmat că au fost înregistrate 23 de plângeri pentru agresiuni sexuale de la începutul crizei migratorii, ceea ce „reprezintă aproape un caz (de agresiune sexuală) pe zi”, subliniază procurorul, al cărui interviu a fost publicat pe 1 septembrie, la o lună după sosirea primilor migranţi.

Dar cifrele sunt probabil subestimate, potrivit acesteia. „Multe persoane nu depun plângere, fie din frică, fie din cauza situaţiei lor din Ceuta”, explică Silvia Rojas. „Parchetul a insistat asupra necesităţii de a institui măsuri de protecţie pentru victime, de la ordine de îndepărtare sau de interdicţie de contact până la măsuri mai restrictive, precum arestul preventiv”, spune ea.

În plus, opt bărbaţi fac obiectul unei anchete: patru marocani, trei spanioli şi un belgian.

Magistrata, care ocupa deja această funcţie şi în timpul crizei din 2021, spune că acest nou val migrator nu se compară deloc cu cel anterior. „Nu uitaţi că Ceuta este un oraş mic, cu aproximativ 80.000 de locuitori, iar numărul estimat al persoanelor care intră acolo se apropie de 70.000, ceea ce înseamnă că un teritoriu a invadat, într-un fel, un altul. Este un eveniment fără precedent”, a declarat ea. 

Acest aflux brusc a provocat „colapsul majorităţii serviciilor noastre”, explică magistrata. „Serviciile de protecţie a copilului sunt copleşite. Dar asta nu este tot. Sistemul de sănătate, sistemul educaţional… Ceuta se află la marginea prăpastiei (...)”, a transmis ea.

Luni, prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez a afirmat că 1.200 de minori se aflau încă la faţa locului. La rândul său, Silvia Rojas vorbeşte de 1.400 până la 1.600 de persoane. Ea nu oferă mai multe detalii cu privire la vârsta acestora sau la proporţia dintre fete şi băieţi. În teorie, oraşul autonom nu poate găzdui decât 29 de minori. Un decret regal din 2025 prevede posibilitatea de a institui măsuri excepţionale începând cu 87 de minori prezenţi.

Procurorul schiţează mai multe soluţii posibile în faţa acestei depăşiri a fluxurilor obişnuite. În primul rând, aşa cum prevede decretul, „o repartizare teritorială a minorilor”. Ulterior, „Comisia pentru protecţia copilului, alcătuită din experţi, evaluează cea mai bună soluţie, care poate consta în returnarea copiilor în ţara de origine sau în favorizarea reunificării familiale dacă un membru al familiei a trecut deja graniţa”, precizează ea.

MANIFESTAŢII ÎN TOATĂ SPANIA LEGATE DE CEUTA

„Ceuta este Spania”; „Toată Spania pentru Ceuta”; „Ceuta nu este singură”. Aceste sloganuri inundă deja reţelele sociale din Spania, iar ele ar urma să fie vizibile miercuri, de la ora 20:00, şi pe străzile a aproximativ treizeci de oraşe spaniole.

Peste tot în ţară se organizează manifestaţii paşnice, în semn de solidaritate cu enclava autonomă care s-a confruntat, la sfârşitul lunii iulie, cu sosirea a 70.000 de migranţi. La o lună distanţă, aproximativ 5.000 de imigranţi se află încă astăzi în Ceuta, dintre care circa 1.200 sunt minori neînsoţiţi, conform cifrelor prezentate luni de prim-ministrul spaniol, Pedro Sánchez. La rândul lor, autorităţile locale vorbesc de 10.000 de migranţi care se află încă acolo.

În spatele acestei mari mişcări de solidaritate se află o mişcare cetăţenească numită „Por Ceuta” („Pentru Ceuta” în spaniolă). Potrivit presei spaniole, această iniţiativă nu a fost lansată de un partid politic, un sindicat sau o asociaţie militantă. Data aleasă nu este deloc întâmplătoare. Sărbătoarea acestui oraş spaniol, situat pe continentul african, într-o enclavă la graniţa cu Marocul, este celebrată în fiecare an pe 2 septembrie.

Pe 2 septembrie 1415, după cucerirea acestui teritoriu, regele Portugaliei l-a numit pe Pedro de Meneses guvernator al oraşului. Cei 80.000 de locuitori ai oraşului Ceuta comemorează acest eveniment, care marchează începutul erei moderne a oraşului. Ulterior, Ceuta a fost anexată la coroana spaniolă. În 2026, această „Zi a oraşului Ceuta” va avea o semnificaţie deosebită: peste tot în Spania, cetăţenii îşi vor exprima solidaritatea cu locuitorii oraşului.

Conform manifestului publicat de mişcarea „Pentru Ceuta”, obiectivul acestei mari manifestaţii paşnice este dublu: pe de o parte, să reamintească faptul că oraşul este spaniol şi să solicite garantarea integrităţii sale în faţa acestui aflux de migranţi. Pe de altă parte, să solicite respectarea drepturilor omului la faţa locului şi să propună returnarea imigranţilor în ţările lor de origine, cu excepţia cazurilor umanitare.

Luni, Pedro Sánchez a asigurat că în curând vor fi disponibile 6.000 de locuri de primire pe teritoriul Ceutei pentru migranţi, al căror statut trebuie verificat de autorităţile spaniole înainte de o eventuală returnare în Maroc. De asemenea, el a promis un ajutor suplimentar de 168 de milioane de euro pentru a permite Ceutei să facă faţă crizei şi consecinţelor sale economice.

Guvernul l-a însărcinat, de asemenea, pe Ángel Víctor Torres, ministrul Politicii Teritoriale, să conducă noul comandament unic care trebuie să coordoneze răspunsul la criza migraţiei. Acuzat de opoziţia de dreapta că nu a reacţionat suficient de rapid în această chestiune, Pedro Sánchez a asigurat că serviciile de informaţii spaniole nu au fost în măsură să anticipeze acest aflux brusc.

Şeful guvernului spaniol a răspuns, de asemenea, celor care acuză Marocul că ar fi provocat această criză migratorie pentru a exercita presiune asupra Madridului în ceea ce priveşte recunoaşterea Saharei Occidentale. O informaţie falsă, potrivit lui Pedro Sánchez, care a negat orice implicare a Rabatului în aceste evenimente.

La faţa locului, tensiunea rămâne ridicată, iar protestele locuitorilor care denunţă condiţiile precare de igienă şi siguranţă sunt frecvente.