UPDATE - Criza migraţiei din Ceuta este „o încălcare a suveranităţii teritoriale a Spaniei”, afirmă premierul Pedro Sanchez

Prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez a calificat vineri escaladarea afluxului de imigranţi din Ceuta drept „un atac şi o încălcare a suveranităţii teritoriale a Spaniei”, un comentariu făcut chiar de la faţa locului, în exclava spaniolă din Africa de Sud, relatează The Guardian.

El a spus că situaţia este „deplorabilă” şi merită „cea mai fermă condamnare”.

Guvernul spaniol va folosi „toate mecanismele şi resursele de care dispune statul” pentru a rezolva situaţia, a promis Pedro Sanchez.

„Anul trecut s-a înregistrat o reducere a imigraţiei ilegale de aproximativ 40%; prin urmare, ceea ce s-a întâmplat ieri (joi - n.r.) rupe tendinţa pe care o observam în mod constant, şi anume reducerea fluxurilor ilegale de migraţie”, a spus el. „Această situaţie este neaşteptată”, a adăugat premierul Sanchez, precizând că guvernul spaniol va apăra securitatea oraşului Ceuta ca şi cum ar fi vorba de Madrid.

Întrebat în cât timp migranţii vor fi repatriaţi în Maroc, Sánchez a răspuns: „Cât mai curând posibil”.

„Am discutat cu autorităţile marocane. Acestea sunt dispuse să coopereze pentru a facilita repatrierea cetăţenilor în ţara lor de origine şi pentru a-i transfera definitiv acolo”, a asigurat Pedro Sanchez.

Sánchez a subliniat, de asemenea, necesitatea cooperării cu alte ţări.

„Înţeleg situaţia prin care trece Ceuta în acest moment, dar este clar că, dacă vrem să reducem imigraţia ilegală, trebuie să cooperăm cu ţările de origine şi de tranzit”, a afirmat el.

El a abordat, de asemenea, contextul juridic, menţionând că hotărârea Curţii Supreme a Spaniei de la începutul acestei luni, potrivit căreia imigranţii interceptaţi pe mare nu pot fi returnaţi sumar, s-ar putea să fi contribuit la această creştere.

Sánchez a afirmat că ar putea fi necesare modificări legislative pentru a remedia situaţia. Ar putea fi nevoie „să se modifice anumite aspecte ale legii pentru a garanta aceste repatrieri la frontieră în cel mai eficient mod posibil”, a declarat el.

DE CE S-A PRDUS BRUSC UN AFLUX ATÂT DE MARE DE IMIGRANŢI LA CEUTA? 

În orice caz, amploarea afluxului de imigranţi de joi din Ceuta a fost fără precedent.

Ministrul Politicii Teritoriale, Angel Victor Torres, a declarat, de asemenea, că printre factorii care au contribuit la acest aflux s-ar putea număra hotărârea Curţii Supreme a Spaniei din această lună.

Hotărârea stipulează că imigranţii interceptaţi pe mare în timp ce încearcă să ajungă la Ceuta sau Melilla, un alt oraş autonom spaniol situat în nordul Marocului, nu pot fi returnaţi în mod sumar în temeiul regimului special de respingere la frontieră pe care îl au aceste exclave.

Un purtător de cuvânt al poliţiei spaniole Guardia Civil a declarat joi pentru Reuters: „De la pronunţarea hotărârii Curţii Supreme, afluxul a fost unul lent, dar astăzi a avut loc o adevărată explozie”.

CITEȘTE ȘI Câte persoane au intrat în Ceuta? Estimarea spaniolă că sunt peste 49.000 de persoane a fost ştearsă de pe site-ul Departamentului pentru Securitate Naţională

Există, de asemenea, şi o dimensiune diplomatică a crizei actuale, scrie The Guardian.

Autorităţile marocane nu au emis încă o declaraţie oficială cu privire la afluxul de imigranţi şi nu este încă clar ce a determinat creşterea bruscă a traversărilor sau cât de mult s-au străduit autorităţile din partea marocană să o împiedice.

Situaţia ar putea fi legată de rivalitatea dintre Maroc şi Algeria, precum şi de o vizită recentă a prim-ministrului spaniol la Alger.

Ultima trecere în masă a frontierei, din mai 2021, a avut loc după ce Marocul a relaxat controalele la frontieră în timpul unui conflict diplomatic cu Spania, provocat de decizia Spaniei de a permite liderului mişcării de independenţă din Sahara Occidentală, Frontul Polisario, să fie tratat de Covid-19 în Spania.

Atât Marocul, cât şi Frontul Polisario revendică Sahara Occidentală, care a fost sub stăpânire spaniolă până în 1975, când autorităţile coloniale au predat teritoriul Marocului şi Mauritaniei.

Această criză diplomatică s-a încheiat în 2022, când Madridul şi-a schimbat politica de neutralitate de lungă durată şi a susţinut planul Marocului pentru Sahara Occidentală - o mişcare care a provocat o ruptură diplomatică între Madrid şi Alger, care susţinuse gruparea Polisario.

Dar prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez a vizitat Algerul pe 20 iulie - prima vizită de acest fel a unui şef de guvern spaniol în ultimii patru ani -, marcând un dezgheţ al relaţiilor cu Algeria.