Adunarea Generală a ONU a adoptat, vineri, cu o majoritate covârşitoare, o rezoluţie prin care cere un armistiţiu umanitar imediat între Israel şi militanţii palestinieni Hamas şi a solicitat accesul ajutoarelor în Fâşia Gaza asediată şi protecţia civililor, informează Reuters.
Rezoluţia, elaborată de statele arabe, nu este obligatorie, dar are greutate politică, influenţând temperatura globală în contextul în care Israelul îşi intensifică operaţiunile terestre în Gaza ca ripostă după cel mai devastator atac al Hamas asupra civililor din istoria de 75 de ani a Israelului, la 7 octombrie.
Rezoluţia a fost adoptată cu 120 de voturi pentru, în timp ce 45 s-au abţinut şi 14 - inclusiv Israelul şi Statele Unite - au votat împotrivă.
România, alături de Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, Italia, dar şi Germania şi Marea Britanie, se numără printre cele 45 de state care s-au abţinut de la vot. În schimb, Ungaria, Austria, Cehia şi Croaţia au votat împotrivă, fiind alături de Statele Unite.
Adunarea Generală a votat după ce Consiliul de Securitate a eşuat de patru ori în ultimele două săptămâni să ia măsuri.
Rezoluţia votată vineri nu menţionează numele Hamas, care ţine ostatici în jur de 220 de civili israelieni şi străini care au fost capturaţi în timpul atacurilor devastatoare din 7 octombrie. În schimb, rezoluţia solicită "eliberarea imediată şi necondiţionată" a tuturor civililor ţinuţi ilegal în captivitate şi cere ca aceştia să fie în siguranţă şi să fie trataţi în mod uman, condamnând în acelaşi timp atacurile asupra civililor palestinieni şi israelieni.
În urma presiunilor din partea SUA şi a Canadei, o încercare de a condamna Hamas - care să fie nominalizat ca atare - şi de a cere eliberarea imediată a ostaticilor a fost adoptată cu 88 de voturi la 55, dar nu a reuşit să obţină majoritatea necesară de două treimi.
Iordania ceruse iniţial o încetare imediată a focului, dar, în încercarea de a maximiza sprijinul, a modificat proiectul, solicitând un armistiţiu umanitar imediat, durabil şi sustenabil, care să conducă la încetarea ostilităţilor.
În orice caz, este pentru prima dată când ONU a ajuns la un punct de vedere colectiv cu privire la criza din Orientul Mijlociu, după ce patru încercări de a ajunge la o poziţie comună în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, organism de conducere mai mic, format din 15 membri, au eşuat din cauza veto-urilor exercitate fie de Rusia, fie de SUA.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
