Fostul preşedinte american Donald Trump a cerut miercuri Curţii Supreme a SUA să anuleze o decizie a celei mai înalte instanţe din statul Colorado, care a provocat o mare dezbatere după ce a decis că nu poate candida pentru preşedinţie din cauza acţiunilor sale din timpul asaltului asupra Capitoliului, relatează AFP şi Reuters.
Între timp, un al doilea stat, Maine, a decis, de asemenea, că favoritul republican la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2024 nu este "apt să fie preşedinte" din cauza atacului asupra Capitoliului de la 6 ianuarie 2021, comis de susţinătorii lui Donald Trump care contestau alegerea democratului Joe Biden.
Fostul preşedinte a făcut deja apel la hotărârea din Maine, iar miercuri, avocaţii săi au cerut Curţii Supreme a SUA - unde trei dintre cei nouă judecători au fost numiţi chiar de fostul preşedinte - să revizuiască cazul din Colorado şi să anuleze decizia Curţii Supreme din acest stat din vestul ţării.
Avocaţii lui Trump au subliniat că decizia, dacă va fi menţinută, "va marca prima dată în istoria SUA când sistemul judiciar va împiedica alegătorii să-şi dea votul pentru principalul candidat la preşedinţie al unui partid majoritar".
"Chestiunea eligibilităţii pentru preşedinţia Statelor Unite este, pe bună dreptate, rezervată Congresului - nu instanţelor de stat - pentru a o examina şi a o decide", au arătat ei.
Atât hotărârea din Maine, cât şi cea din Colorado s-au bazat pe Secţiunea 3 din cel de-al 14-lea amendament din Constituţia SUA, care prevede că o persoană care a depus jurământul de a apăra Constituţia şi care se angajează ulterior în acte de "rebeliune" sau "insurecţie" nu mai poate ocupa o funcţie publică eligibilă.
Avocaţii lui Donald Trump au susţinut în petiţia lor că secţiunea 3 a acestui amendament nu i se poate aplica fostului preşedinte, că în 6 ianuarie nu a fost o "insurecţie" şi că magnatul "nu a participat în niciun fel la o insurecţie".
Hotărârile din Maine şi Colorado se referă doar la alegerile primare republicane care au loc în cele două state. Atât timp cât procedurile judiciare sunt în curs de desfăşurare, buletinele de vot vor trebui să includă în continuare numele fostului preşedinte.
La 6 ianuarie 2021, sute de susţinători ai lui Donald Trump au luat cu asalt Capitoliul, sanctuarul democraţiei americane, în încercarea de a împiedica certificarea victoriei adversarului său, Joe Biden. Donald Trump şi cei mai fervenţi susţinători ai săi contestă în continuare, fără dovezi, rezultatele alegerilor din 2020.
Plângerea lui Trump plasează astfel un caz exploziv din punct de vedere politic în faţa celui mai înalt organism judiciar al naţiunii, a cărui majoritate conservatoare de 6-3 include trei dintre persoanele numite de el însuşi. Acţiunea judecătorilor va contura un efort mai amplu de descalificare a lui Trump de pe buletinele de vot, pe măsură ce se apropie alegerile din 2024.
CLAUZA DE ILEGIBILITATE DIN CONSTITUŢIE, MIZA BĂTĂLIEI
Decizia Curţii Supreme din Colorado a venit în urma unui proces intentat de alegători republicani şi neafiliaţi şi susţinut de grupul de monitorizare Citizens for Responsibility and Ethics din Washington, care urmăreau să îi interzică lui Trump să participe la alegerile primare pentru nominalizarea candidatului în Partidul Republican şi la viitoarele alegeri în baza clauzei de ilegibilitate.
Amendamentul 14 din Constituţia SUA a fost ratificat în urma Războiului Civil American din 1861-1865, în care 11 state din sud s-au separat de Uniune.
Decizia Curţii Supreme din Colorado, pronunţată cu o majoritate de 4 la 3, a infirmat concluzia unui judecător de la o instanţă inferioară, potrivit căreia Trump s-a implicat în insurecţie prin incitarea susţinătorilor săi la violenţă, dar, în calitate de preşedinte, nu era un "ofiţer al Statelor Unite" - cum se spune în text - care să poată astfel să fie descalificat în temeiul celui de-al 14-lea amendament.
Instanţa din Colorado a concluzionat că rolul lui Trump în instigarea la violenţă la Capitoliu, în timp ce legislatorii se întruneau pentru a certifica rezultatele alegerilor din 2020, a constituit implicarea sa în insurecţie şi că funcţia de preşedinte este acoperită de dispoziţia privind insurecţia.
Avocaţii lui Trump au susţinut că discursul său adresat susţinătorilor în ziua revoltei a fost protejat de dreptul său la libertatea de exprimare, adăugând că amendamentul constituţional nu se aplică preşedinţilor SUA şi că Congresul ar trebui să voteze pentru a descalifica un candidat.
Instanţele au respins mai multe procese prin care se urmărea excluderea lui Trump de pe buletinul de vot pentru alegerile primare în alte state. Instanţa supremă din Minnesota a respins un efort de descalificare a lui Trump în alegerile primare republicane din acest stat, dar nu s-a pronunţat cu privire la eligibilitatea sa generală de a ocupa funcţia de preşedinte.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
