Un milion de specii sunt deja ameninţate cu dispariţia şi ritmul accelerează, iar natura, care permite umanităţii să trăiască, este condamnată să-şi continue declinul, dacă nu are loc ”o schimbare profundă” a modelelor de producţie şi consum al oamenilor, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Într-un raport fără precedent, publicat luni, grupul de experţi ONU în biodiversitate (IPBES) prezintă un tablou sumbru al viitorului fiinţei umane, care depinde de natură pentru a bea, respira, mânca, a se încălzi sau a se îngriji.

”Suntem pe cale să ne erodăm însele fundamentele economiilor, mijloacele de subzistenţă, securitatea alimentară, sănătatea şi calitatea vieţii în întreaga lume”, avertizează preşedintele IPBES Robert Watson.

Despădurirea, agricultura intensivă, pescuitul excesiv, urbanizarea galopantă, minele - 75% din mediul terestru a fost ”grav alterat” de activităţile umane, iar 66% din mediul marin este, de asemenea, afectat.

Rezultatul constă  în faptul că aproximativ un milion de specii animale şi vegetale - din cele aproximativ opt milioane câte se estimează că există pe Terra - sunt ameninţate cu dispriţia, dintre care ”multe în viitoarele decenii”.

Aceasta este o constatare în acord cu ceea ce numeroşi oameni de ştiinţă prezintă, de mai mulţi ani, drept începutul celei de a şasea ”extincţii în masă” - nemenţionată în raport - şi prima de care omul este responsabil.

Ea este totodată ”prima care ar putea să fie oprită, dacă acţionăm în mod decisiv acum”, notează preşedintele ONG-ului Nature Conservancy Mark Tercek.

”Nu este prea târziu să se acţioneze, însă doar dacă începem să o facem acum” şi printr-o ”schimbare transformatoare” a societăţii noastre, cu scopul de a încetini ”motoarele” pierderii biodiversităţii, care ameninţă omul cel puţin la fel ca modificările climatice, mai avertizează Robert Watson.

CERC VICIOS

Principalii cinci vinovaţi sunt identificaţi în mod clar în text - la care au lucrat 450 de experţi, timp de trei ani - sunt, în ordine: folosirea terenurilor (agricultură, despădurire), exploatarea directă a resurselor (pescuit, vânătoare), modificările climatice, poluărle şi speciile invazive.

Însă, chiar dacă Acordul de la Paris de luptă împotriva modificărilor climatice - care vizează să limiteze încălzirea globală la +2°C - ar fi respectat, modificările climatice ar putea urca în clasament, agravând ceilalţi factori.

Din fericire, unele acţiuni în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră ar putea antrena efecte benfice directe asupra naturii, permiţând, poate, ieşirea din acest cerc vicios.

Prima ţintă este sistemul agroalimentar. Hrănirea a zece miliarde de persoane în 2050 în mod ”durabil” implică o transformare a producţiei agricole (agro-ecologie, o mai bună gestionare a apei), dar şi a obiceiurilor de consum (regim alimentar, risipă), se subliniază în raport.

”Salutăm acest apel la o schimbare a regimurilor alimentare către o hrană mai bazată pe legume, în vederea reducerii consumului de carne şi de produse lactate, care are un inpact negativ binecunoscut asupra biodiversităţii, schimbării climatice şi sănătăţii umane”, comentează Eric Darier de la Greenpeace.

Sinteza adoptată de delegaţii, sâmbătă, nu îndeamnă în mod direct să se mănânce mai puţină carne, după ce formularea a fost slăbită faţă de versiunea preliminară, obţinută de AFP - probabil un semn al ostilităţii anumitor ţări producătoare de carne.

”Schimbări profunde pot antrena o opoziţie din partea celor care au interese directe în menţinerea statu-quoului, însă o asemenea opoziţie poate fi depăşită în interesul general”, comentează Robert Watson.

”NU DOAR SĂ SUPRAVIEŢUIM”

Însă, în contextul în care acest raport evocă piste, fără să fie prescriptiv, rămâne de văzut dacă statele membre ale Convenţiei ONU privind diversitatea biologică (COP15) îşi vor stabili, la întâlnirea din China, anul viitor, obiectivele ambiţioase sperate de apărătorii mediului, în favoarea unei planete durabile în 2050.

În raportul IPBES sunt evocate şi alte instrumente aflate la dispoziţia guvernelor în vederea îmbunătăţirii ”durabilităţii” sistemului economic, precum cote de pescuit ”eficiente” sau o reformă a ajutoarelor publice şi fiscalităţii. În document este evocată inclusiv necesitatea îndepărtării de dogma creşterii economice.

”Este vorba despre calitatea vieţii şi nu despre creşterea economică drept obiectiv”, declară pentru AFP unul dintre principalii autori, Eduardo Brundizio.

Ţinând cont de faptul că omul depinde de natură pentru a trăi, este el condamnat, astfel, la dispariţie?

”Probabil că nu” şi cu siguranţă nu pe termen scurt, răspunde unul dintre ceilalţi autori, Josef Settele. 

Însă ”noi nu vrem doar să supravieţuim. Aceasta este întreaga miză a acestui raport”, temperează Eduardo Brundizio, insistând din nou asupra ”calităţii vieţii”.

Această calitate riscă să se degradeze şi mai mult în cazul celor mai săraci de pe planetă, se avertizează în raport, şi în cazul regiunilor în care trăiesc popoare autohtone foarte dependente de natură.

Acestea din urmă au reuşit, prin cunoştinţele lor - integrate şi recunoscute pentru prima oarăla acest nivel -, să limiteze acest declin al biodiversităţii, care se află însă ”sub o presiune tot mai importantă”.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.