Partidul centrist D66 a înregistrat câştiguri uriaşe în alegerile olandeze, ceea ce îi va conferi probabil rolul principal în formarea guvernului, în condiţiile în care partidul liderului de extremă dreapta Geert Wilders a pierdut din popularitate, conform Reuters.
Cu 90% din voturi numărate joi dimineaţa, D66 şi Partidul Libertăţii (PVV) al lui Wilders erau prognozate să obţină câte 26 de locuri în camera inferioară a Parlamentului, care are 150 de locuri.
A fost o scădere bruscă pentru Wilders faţă de rezultatul record din 2023, în timp ce D66 a înregistrat cele mai mari câştiguri şi şi-a triplat aproape numărul de locuri.
Sondajele la ieşirea de la urne şi rezultatele preliminare indicau o victorie strânsă pentru progresistul D66, Wilders urmând pe locul al doilea. Numărarea voturilor a indicat însă un rezultat uşor mai bun pentru populistul anti-islam.
Toate partidele majore au exclus posibilitatea de a guverna alături de Wilders după ce acesta a dus la căderea ultimei coaliţii conduse de PVV.
Miercuri seara, Wilders s-a declarat dezamăgit de faptul că partidul său a pierdut locuri şi a recunoscut că probabil nu va face parte din următorul guvern. El a promis însă că va continua lupta din opoziţie.
„Desigur, ne-am fi dorit să câştigăm mai multe locuri şi regret pierderea, dar nu este ca şi cum am fi fost şterşi de pe hartă”, a declarat el.
Rezultatul deschide în schimb calea pentru liderul D66, Rob Jetten, să formeze un guvern ca cel mai tânăr prim-ministru din istoria Olandei.
La petrecerea electorală organizată de D66 au răsunat urale şi scandări de „Da, putem!”, în timp ce mulţimea flutura steaguri olandeze.
„Am demonstrat nu numai Olandei, ci şi întregii lumi că este posibil să învingem mişcările populiste şi de extremă dreapta”, a declarat Jetten mulţimii.
„Astăzi, milioane de olandezi au întors o pagină şi au spus adio politicii negativismului, urii şi nesfârşitului „nu, nu putem”.
Popularitatea lui Jetten, în vârstă de 38 de ani, a crescut în ultima lună, pe măsură ce a făcut campanie cu promisiunea de a rezolva problema lipsei de locuinţe, de a investi în educaţie şi de a aborda problemele legate de imigraţie.
Wilders, unul dintre cei mai longevivi lideri populişti din Europa, este cunoscut pentru poziţia sa anti-islamică şi trăieşte sub protecţie constantă din cauza ameninţărilor cu moartea. El a propus respingerea tuturor cererilor de azil - ceea ce ar încălca tratatele UE -, trimiterea refugiaţilor ucraineni de sex masculin înapoi în Ucraina şi oprirea ajutorului pentru dezvoltare pentru a finanţa energia şi sănătatea. Wilders a condus partidul său la o uimitoare victorie în ultimele alegeri din 2023 şi a format o coaliţie conservatoare, deşi partenerii săi au refuzat să-l susţină în funcţia de prim-ministru. El a demis guvernul în iunie din cauza refuzului acestuia de a adopta măsurile sale dure.
Alegerile din Olanda au fost considerate un test pentru a vedea dacă extrema dreaptă îşi poate extinde influenţa sau dacă a atins deja apogeul în anumite părţi ale Europei. Rezultatul poate sugera că există limite ale atractivităţii sale pe termen lung.
Pentru a forma o coaliţie de guvernare în Parlamentul olandez, sunt necesare 76 de locuri, ceea ce înseamnă că vor fi necesare cel puţin patru partide. Un scenariu posibil este un pact între D66, creştin-democraţii conservatori, VVD de centru-dreapta şi Partidul Verde-Laburist.
Cu toate acestea, formarea unor coaliţii stabile este dificilă, iar negocierile se preconizează că vor dura luni.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
