Un judecător cere arestarea fostului preşedinte al Argentinei Cristina Fernández de Kirchner, pe care o acuză de trădare, cerând Senatului să permită arestarea şi judecarea ei pentru acuzaţia că ar fi ascuns implicarea Iranului într-un atac cu bombă care a avut loc în 1994 la un centru evreiesc din Buenos Aires, anunţă The Guardian.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Judecătorul Claudio Bonadio a acuzat-o joi pe Fernández că a încercat să negocieze un acord secret  cu Iranul pentru a obţine concesii comerciale în schimbul muşamalizării rolului jucat de Teheran în atacul produs la Centrul evreiesc AMIA şi soldat cu 85 de morţi şi cu sute de răniţi.

Bonandio le-a cerut parlamentarilor să-i ridice imunitatea lui Fernandez, obţinută săptămâna trecută, odată cu preluarea mandatului de senator  - şi a dispus arestarea câtorva apropiaţi ai fostului preşedinte.

Fostul secretar pe probleme juridice al lui Fernandez, Carlos Zanini, activistul civic Luis D'Elia, acuzaţi că au fost intermediari între fostul preşedinte şi Iran, şi clericul musulman Jorge Alejandro Khalil au fost arestaţi joi dimineaţă. Fostul ministru de Externe Héctor Timerman, care are probleme de sănătate, se află în arest la domiciliu.

Într-o conferinţă de presă, Fernandez a respins acuzaţiile, afirmând: "Nu există infracţiune, nu există cazul. Bonadio ştie asta. Guvernul ştie asta. Preşedintele Macri ştie acest lucru".

Guvernul argentininan nu a făcut niciun comentariu oficial pe această temă, însă presa citează surse guvernamentale care spun că preşedintele Macri nu va face presiuni pentru un vot în vederea ridicării imunităţii fostului preşedinte.

Mandatul de arestare este emis în baza unei investigaţii din 2015, coordonată de procurorul Alberto Nisman, care a murit în condiţii misterioase la câteva zile după ce a prezentat în instanţă acuzaţiile împotriva lui Fernandez.

Procurorul Nisman, cel care a coordonat ancheta în acest caz, a fost găsit în 18 ianuarie 2015, zăcând într-o baltă de sânge, pe podeaua băii din locuinţa sa, la scurt timp după ce i-a acuzat pe Fernández  şi Timerman "că sunt autori şi complici ai unei muşamalizări şi ai obstrucţionării justiţiei în cazul iranienilor acuzaţi pentru atacul terorist de la AMIA"

Acuzaţiile lui Nisman erau bazate pe înregistrări ale convorbirilor telefonice ale apropiaţilor lui Fernandez, care negociau un acord de tipul "petrol contra cereale", dacă Argentina renunţă la mandatele internaţionale de arestare emise pe numele unor înalţi oficiali iranieni, acuzaţi că au organizat atacul.

Informaţiile iniţiale ale poliţiei şi autopsia nu au găsit vreo dovadă că în momentul morţij procurorului ar fi fost prezentă şi altă persoană, concluzia poliţiei federale fiind că acesta s-a împuşcat. Luna trecută, însă, au fost descoperite dovezi că acesta a fost asasinat.

Fernández a respins în repetate rânduri acuzaţiile şi a numit acest caz o vendetta. 

De altfel, ea riscă închisoarea în multe alte cazuri în care este acuzată de corupţie, însă beneficiază de imunitate parlamentară, pentru ridicarea acesteia fiind necesar votul favorabil a două treimi dintre senatori.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.