Parlamentul israelian a dat joi undă verde unui guvern de uniune al lui Benjamin Netanyahu şi al fostului său rival Benny Gantz, care urmează să depună jurământul la 13 mai şi să pună astfel capăt celei mai îndelungate crize politice din istoria modernă a Israelului, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

În urma unor dezbateri aprige până  miercuri seara târziu, acordul cu privire la formarea Guvernului a fost validat joi dimineaţa printr-un vot care lasă puţine îndoieli. Tabăra Partidului Likud (dreapta) a lui Netanyahu şi cea a Partidului Albastru-Alb a fostului comandant al armatei Gantz dipsuneau de o majoritate în Parlament.

”Sesiunea plenară a Knessteului israelian a aprobat în a doua şi a treia lectură amendamente (la proiectul Guvernului de uniune). 71 de deputaţi au votat pentru şi 37 împotrivă”, au anunţat într-un comunicat serviciile Parlamentului.

Preşedinţia israeliană a anunţat joi seara că a primit semnăturile a 72 din cei 120 de deputaţi - cu 11 mai multe decât majoritatea necesară - care-l susţin pe Netanyahu să obţină un mandat în vederea formării unui viitor  guvern.

Preşedintele Reuven Rivlin a anunţat imediat că va încredinţa acest mandat lui Netanyahu ”în următoarele 48 de ore” şi şi-a exprimat speranţa ca ”Israelul să aibă rapid un Guvern”.

Însă taberele lui Netanyahu şi Gantz au anunţat deja depunerea jurământului de către noul Guvern la 13 mai, după ce au obţinut garanţii cu privire la legalitatea alianţei lor.

Acordul cu privire la un guvern Netanyahu/Gantz a obţinut miercuri seara şi unda verde a Curţii Supreme, sesizată de diverse organizaţii care-i pun în discuţie legalitatea.

Curtea Supremă nu îl dezvinovăţeşte însă pe Netanyahu - inculpat de corupţie într-o serie de dosare şi al cărui proces urmează să înceapă la sfârşitul lunii, după ce a fost amânat din cauza pandemiei.

”Noi nu am găsit niciun motiv legal care să împiedice formarea unui Guvern de către premierul (în exerciţiu) Netanyahu (...), însă această concluzie la care am ajuns nu scade cu nimic gravitatea acuzaţiilor formulate împotriva premierului (în exerciţiu) Netanyahu”, au anunţat judecătorii.

GUVERN ”CORONA”

În afară de împărţirea puterii şi rămânerea lui Benjamin Netanyahu în postul de premier în următoarele 18 luni, guvernul urmează să gestioneze o ieşire din izolare şi o repronire a economiei israeliene, cu motoarele la maximum înainte de criza noului coronavirus. El urmează de asemenea să se pronunţe detaliat asupra planului anexării unor părţi ale Cisiordaniei ocupate.

După luni de criză, Benny Gantz a acceptat să formeze o coaliţie cu Benjamin Netanyahu, în pofida inculpării acestuia, pentru a permite Israelului să traverseze pandemia covid-19, care a contaminat aproximativ 16.000 de oameni în ţară, a ucis 239 şi a condus la creşterea şomajului de la 3,4% la 27%.

Netanyahu a anunţat deja redeschiderea şcolilor primare - încă timidă pe teren - şi a majorităţii magazinelor şi întreprinderilor, care pot de-acum să primească 50% din personal în acelaţi loc.

Iar mii de muncitori plaestinieni şi-au putut relua lunca de partea israeliană a barierei de securitate.

ANEXARE

Acordul încheiat de Netanyahu şi Gantz prevede totodată dezbaterea începând de la 1 iulie a unui proiect în vederea implementării foarte controversatului plan propus de către preşedintele american Donald Trump în vederea soluţionării conflictului israeliano-palestinian.

Planul Trump - care face statului evreu un foarte mare număr de concesii - a fost respins cu vehemenţă de către partea palestiniană, unde administraţia Netanyahu/Gantz a fost deja denumită ”guvernul anexării”.

Planul prevede anexarea de către Israel a Văii Iordanului, o limbă de pământ strategică, şi a coloniilor evreieşti din Cisiordania, un teritoriu palestinian ocupat de la Războiul de Şase Zile din 1967 de către statul evreu.

Populaţia coloniilor din Cisiordania a crescut cu 50% în ultimul deceniu, impulsionată de un Netanyahu aflat la putere neîntrerupt din 2009.

În prezent, în acestea trăiesc peste 450.000 de oameni, reparrtizaţi în 100 de colonii, în care muncesc miii de palestinieni.

Planul Trump propune, de asemenea, ca Ierusalimul să devină capitala ”indivizibilă” a ”statului evreu” Israel, în pofida faptului că plaestinienii consideră că Ierusalimul de est este capitala viitorului lor stat, Palestina.

Din iulie şi până la alegerile prezidenţiale americane din noiembrie, Guvernul Netanyahu/Gantz are o scurtă ”fereastră” de patru luni în care să pună în aplicare planul Trump, a subliniat joi analistul israelian Yohanan Plesner, care spune că se aşteaptă la măsuri ”foarte limitate” sau ”marginale”, eventual la ”nicio” decizie în acest dosar sensibil.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.