UE şi-a definitivat luni poziţia în vederea negocierii fazei de tranziţie post-Brexit cerute de Regatul Unit, în cursul căreia vrea ca Londra să continue să participe la bugetul european dar renunţând la orice putere de decizie în Uniunea Europeană, relatează AFP.
Aceste condiţii stabilite de cele 27 de state care vor rămâne în UE provoacă ecouri în tabăra britanică. Mai ales în rândul adepţilor unei rupturi clare cu UE, în contextul în care unii se tem că ţara lor ar putea să devină un ”stat vasal” Uniunii atunci când o va părăsi.
Miniştrii Celor 27, reuniţi luni la Bruxelles, au adoptat în câteva minute directivele pentru ca negociatorul şef al Brexitului din partea UE Michel Barnier să poată să înceapă să discute despre modalităţile acestei tranziţii cu omologul său britanic David Davis.
#Brexit: @EUCouncil (Article 50) adopts negotiating directives on the transition period: https://t.co/BEr2AsRnJg pic.twitter.com/cVceIGl79L
— EU Council Press (@EUCouncilPress) January 29, 2018
Va fi vorba ”despre o tranziţie «statu quo», dar fără reprezentare instituţională” a Regatului Unit în Uniune, a subliniat, pe Twitter, adjuncta lui Barnier, Sabine Weyand, adăugând că această perioadă intermediară va începe din ziua plecării britanice, la sfârşitul lui martie 2019, ”până la 31 decembrie 2020”.
”Atunci când Regatul Unit va părăsi UE, nu va maiavea de spus vreun cuvânt la masă”, a insistat ministrul irlandez însărcinat cu Afacerile Europene Helen McEntee, subliniind că, pentru Cei 27, este vorba despre apărarea ”integrităţii pieţei unice şi a Uniunii Vamale”.
”CÂTEVA DIVERGENŢE”
”Există un acord larg asupra principiului potrivit căruia o perioadă de implementare va fi benefică ambelor părţi, însă, evident, în privinţa detaliilor ne putem aştepta la câteva divergenţe, iar pe acestea le vom negocia”, a declarat la rândul său un purtător de cuvânt al lui Theresa May, înainte de adoptarea directivelor Celor 27.
El a amintit dorinţa Londrei de a beneficia de o tranziţie ”de aproimativ doi ani”, o perioadă mai lungă decât cea prevăzută de Cei 27. Aceştia din urmă preferă să adopte, pentru mai multă claritate, finalul actualului buget plurianual al UE, care curge până la sfârşitul lui 2020.
UE şi Londra sunt, într-adevăr, deja de acord asupra principiului menţinerii până la această dată a contribuţiilor britanice, aşa cum au fost ele prevăzute în bugetul UE.
În această perioadă, Cei 27 doresc ca Londra să continue, în plus, să respecte toate reglementările UE, dar fără ca ea să aibă vreo putere de decizie.
Asta înseamnă că Regatul Unit nu va mai avea vreun reprezentant în instituţiile europene, nu va mai avea drept de vot şi nu va mai participa la cele mai multe reuniuni.
Regatul se va supune însă, în continuare, jurisdicţiei Curţii de Justiţie a UE (CJUE) şi va contribui la bugetul european.
”MAI FERM”
Obiectivul tranziţiei este să se evite o schimbare bruscă a reglementărilor cu privire la cetăţeni şi întreprinderi imediat după Brexit. Ea urmează totodată să permită pregătirea acordului de liber-schimb care va reglementa viitorul relaţiilor între Uniune şi regat.
Negocierile cu privire la această relaţie viitoare urmează să înceapă, ideal, în aprilie, însă europenii îi reproşează premierului britanic Theresa May că întârzie prea mult să-şi prezinte dorinţele în mod precis.
În cadrul unui summit, în decembrie, la Bruxelles, liderii Celor 27 au acceptat să deschidă negocieri cu privire la tranziţie, după ce au încheiat un acord provioiriu cu Londra cu privire la termenii retragerii, din care au făcut o condiţie prealabilă.
Ei au apreciat atunci că s-au înregistrat progrese suficiente în cele mai spinoase trei probleme - drepturile cetăţenilor, frontiera dintre Irlanda de Nord şi Republica Irlanda şi reglarea financiară a divorţului.
Din Japonia, ministrul francez de Externe Jean-Yves Le Drian a insistat asupra faptului că ”prezenţa Marii Britanii în UE s-a încheiat”.
”Am simţit că păreau să existe spirite care să spună «poate că...». Nu! S-a terminat”, a exclamat el într-o conferinţă.
Preşedintele american Donald Trump a dat asigurări că s-ar fi arătat ”mai ferm” decât premierul britanic Theresa May în negocierile cu Bruxellesul.
”Aş fi spus că Uniunea Europeană nu o duce atât de bine pe cât ar trebui. Şi aş fi adoptat o poziţie mai fermă cu privire la retragere”, a declarat el duminică seara.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
