Uniunea Europeană (UE) a prezentat un plan de susţinere a Belarusului, în valoare de până la trei miliarde de euro - în cazul unei tranziţii democratice, după plecarea lui Aleksandr Lukaşenko de la putere, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

În timp ce Statele Unite anunţau că pregătesc împreună cu UE ”o listă de sancţiuni ţintite vizând membri-cheie ai regimului Lukaşenko”, Bruxellesul a prezentat vineri un plan de susţinere economică destinat unui ”viitor Belarus democratic”, după ce Lukaşenko va pleca de la putere şi va începe un regim demicratic, în contextul în care UE denunţă ultimele alegeri prezidenţiale belaruse ”nici libere şi nici drepte”.

”Acest plan, în valoare de maximum trei miliarde de euro reflectă angajamentul UE de a susţine poporul belarus (...), atunci când Belarusul se va angaja într-o tranziţie democratică”, a anunţat Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externe Josep Borrell.

În acest stadiu, 88 de persoane - inclusiv Aleksandr Lukaşenko - sunt vizate de sanţciuni care constau în interzicerea intrării în UE şi blocarea activelor - înainte de deturnarea duminică a unui avion Ryanair căytre Minsk.

Cei 27 au anunţat luni seara, la începutul unui summit european, închiderea spaţiului aerian eurpean Belarusului, ”sancţiuni ţintite” şi o completare a unei liste de ”persoane şi entităţi belaruse” vizate de sanţciuni.

Statele Unite urmează să impună, la rândul lor, începând de la 3 iunie, sancţiuni economice unui număr de nouă întreprinderi publice din Belarus, în urma reprimării unor manifestaţii împotriva regimului.

Departamentul Trezoreriei americane lucrează de asemenea la elaborarea unor sancţiuni vizând ”elemente ale regimului Lukaşenko şi reţelei sale de susţinere”, a anunţat vineri o purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki.

Svetlana Tihanovskaia, o opozantă belarusă în exil, îndeamnă UE să fie ”maicurajoasă şi mai puternică” şi să impună sancţiuni suplimentare. Premierul olandez Mark Rutte, care a primit-o vineri la Haga, consideră că sanţciuni ţintite constituie o opţiune mai bună.

”Vom face totul pentru a apăra persoanele din Belarus de impactul acestor sancţiuni, însă nu este mereu uşeor”, a declarat Rutte. ”Trebuie să facem totul pentru a atinge regimul şi putem face asta doar prin sanţciuni ţintite”, a subliniat el.

Vladimir Putin şi-a reafirmat susţinerea faţă de Aleksandr Lukaşenko, pe care l-a primit zâmbind larg, vineri, la reşedinţa sa de la Soci.

Putin a respins acuzaţiile Occidentului cu privire la deturnarea avionlui Ryanair care asigura o legătură Atena-Vilnius cu scopul arestării jurnalistului belarus de opoziţie Roman Protasevici.

Belarusul susţine că avionul a fost deturnat din cauza unei alerte cu bombă şi că arestarea lui Protasevici a fost întâmplătoare.

Însă nu a existat vreo bombă, iar societate care deţine adresa de e-mail de la care a fost trimisă ameninţarea a dezvăluit că ”mesajul a fost trimis după ce avionul a fost detrunat”, întărind suspiciuni cu privire la înscenare.

Site-ul dossier.center a publicat o fotografie a e-mailului, care a fost trimis la ora 9.57 GMT.

Pilotul avionului Ryanair a fost informat în mod oficial cu privire la ameninţarea cu bombă la ora 9.30 GMT.

Comitetul belarus de anchetă dă  asigurări că s-au trimis mai multe mesaje de alertă cu bombă, inclusiv unul la ora 9.25 GMT.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.