Uniunea Europeană a îndemnat sâmbătă Statele Unite să îşi reconsidere decizia cu privire la retragerea din Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), îndemnând la solidaritate împotriva pandemiei noului coronavirus, care continuă să facă ravagii în timp ce ieşirea din izolare continuă mai ales în Europa, relatează AFP.
”Cooperarea şi solidaritatea mondiale prin intermediul unor eforturi multilaterale sunt singurele mijloace eficiente şi viabile de câştigare a acestei bătălii cu care se confruntă lumea”, subliniază preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen şi Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă Josep Borrell.
Preşedintele american Donald Trump, care a suspendat contribuţia financiară americană la OMS, şi-a pus în aplicare ameninţarea de a rupe legăturile cu agenţia ONU, pe care o acuză de la începutul pandemiei de complezenţă faţă de China, unde a apărut noul coronavirus în decembrie şi de unde s-a răspândit pe întreaga planetă.
Statele Unite, în mod tradiţional primele susţinătoare cu fonduri ale OMS, vor ”redirecţiona aceste fonduri către alte nevoi din sănătatea publică urgente şi mondiale care merită”, a declarat locatarul Casei Albe.
Richard Horton, redactorul-şef al prestigioasei reviste medicale britanice The Lancet, a denunţat o decizie ”nebună şi terifiantă” şi a acuzat Guvernul american de faptul că face pe huliganul în plină urgenţă umanitară”.
Lawrence Gostin, un profesor la O'Neill Institute for National and Global Health Law de la Universitatea Georgetown, un colaborator al OMS, a pus la îndoială legitimitatea măsurii, din două motive - Statele Unite au semnat şi ratificat un tratat de aderare la OMS, iar creditele sunt aprobate prin vot de către Congresul Statelor Unite.
CINEMA LA VIENA, MAGAZIN MARE LA PARIS
În Europa, odată cu o îmbunătăţire a situaţiei sanitare, guvernele continuă să ridice restricţiie.
Italia a redeschis sâmbătă publicului Turnul din Pisa, iar capitala ucraineană Kiev a redeschis centrele comerciale şi hotelurile.
În Franţa, populaţia s-a putut întoarce în parcuri şi grădini, după două luni în care au fost închise. Marele magazin parizian Galeries Lafayette s-a redeschis şi s-a format sâmbătă o coadă de zeci de persoane.
”Suntem încântaţi să putem trăi din nou”, declară Martha, şefa raionului de marochinărie.
La Viena, publicul a venit la redeschiderea unuia dintre cele mai vehci cinematografe, Amiral Kino, unul dintre primele din Austria care reiau proiecţiile, după ce Guvernul a hotărât să redeschidă sălile de cinema încă de la 29 mai - în limita a 100 de spectatori.
”Să vedem filme împreună, să ne întâlnim prietenii, să stăm în întunericul unei săli închise, să ne dăm întâlnire (...) nu poate fi înlocuit cu o tabletă”, consideră Michaela Englert, gestionara cinematografului de 12 ani.
India a anunţat o relaxare a izolării începând de la 8 iunie - edificii religioase, hoteluri, restaurante şi centre comerciale vor putea redeschide, în pofida unui nou vârf zilnic de contaminări în această ţară care înregistrează 85.000 de contaminări cu noul coronavirus şi 5.000 de morţi din cauza covid-19.
Situaţia, în schimb, se agravează în Brazilia - care cu 27.878 de morţi a devenit a cincea cea mai îndoliată ţară din lume, după Statele Unite (102.836 de morţi), Regatul Unit (38.376). Italia (33.229), Franţa (28.714) şi Spania (27.125 de orţi).
Oameni de ştiinţă estimează însă că bilanţul real brazilian este mult mai grav.
În lume, pandemia a ucis 364.362 de oameni de la apariţia noului coronavirus în China, în decembrie, potrivit unui ultim bilanţ întocmit sâmbătă de AFP din surse oficiale. Aproape şase milioane de cazuri au fost diagnosticate cu covid-19 în 196 de ţări şi teritorii.
În faţa riscului contaminării, cancelarul german Angela Merkel a refuzat să se ducă în persoană la summitul G7 în Statele Unite, în iunie, aşa cum propune Donald Trump.
”În prezent, având în vedere situaţia generală a pandemiei, ea (Angela Merkel) nu poate accepta o participare în persoană, o călătorie la Washington”, a anunţat un purtător de cuvânt.
Preşedintele american doreşte să facă din această reuniune în carne şi oase un simbol al normalizării, în pofida faptului că pandemia continuă să arunce economia mondială în criză.
În Statele Unite, guvernatorul statului New York Andrew Cuomo a anunţat vineri că preconizează o ridicare parţială a izolării în oraşul New York în săptămâna lui 8 iunie, cu condiţia ca indicatorii sănătăţii publice să fie satisfăcători.
Această relaxare va viza, într-o primă perioadă, doar o parte a economiei, în principal construcţiile şi activitatea manufacturieră. New Yorkul este de foarte departe cel mai afectat oraş din lume de coronavirus, care a ucis peste 21.000 de oameni aici.
Restaurantele şi saloanele de coafură din Los Angeles - principalul focar de covid-19 din California - au fost autorizate vineri să redeschidă, cu condiţia să omplementeze măsuri de precauţie.
În acest stat - a cincea economie mondială, înaintea Regatului Unit şi Franţei - şomajul, aproape inexistent înainte de pandemie, afectează 24% din cei 40 de milioane de locuitori.
ANAKINRA
Produsul Intern Brut al Italiei a înregistrat o scădere de 5,3% în primul trimestru faţă de cel precedent, dar şi al Franţei - care intră în recesiune.
Economia canadiană s-a contractat cu 8,2% înritmul anual pe primul terestru - cea mai brutală prăbuşire de la începutul lui 2009.
În India, PIB-ul a înregistrat în primul trimestru cea mai slabă creştere din ultimii 20 de ani, iar cel al Braziliei s-a contractat cu 1,5% faţă de trmestrul precedent.
În Spania, criza a agravat sărăcia şi a aruncat în aer cerera de ajutoare alimentare, ceea ce a determinat Guvernul să aprobe vineri crearea unui venit minim vital.
Pe frontul medical, un medicament - Anakinra - destinat iniţial bolnavilor de reumatism dă rezultate ”încurajatoare” în forme grave de covid-19, reducând riscul de deces şi nevoia conectării la un aparat medical de ventilaţie artificală la reanimare, potrivit unui studiu francez.
Clorochina continuă să alimenteze o polemică.
Zeci de cercetători au publicat o scrisoare deschisă în care îşi exprimă ”îngrijorările” cu privire la metodele vastului studiu publicat la 22 mai în revista The Lancet care a condus la suspendarea testelor clinice cu privire la hidroxiclorochină.
Studiul din The Lancet conchidea că acest tratament nu pare benfic bolnavilor de covid-19 şi că poate fi, dimpotrivă, chiar nefast.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
