Legiuitorii UE au ajuns la un acord asupra primei reglementări la nivel de bloc pentru combaterea corupţiei, după ce au fost făcute mai multe concesii pentru a oferi ţărilor mai multă libertate în aplicarea acesteia, relatează POLITICO.
Proiectul de lege, convenit marţi seara, armonizează definiţiile infracţiunilor, pedepsele minime şi măsurile preventive în toate ţările UE. Acordul asupra acestui text legislativ, care a fost negociat timp de peste doi ani, a fost încheiat în aceeaşi zi în care Bruxelles-ul a fost zguduit de unul dintre cele mai mari scandaluri de corupţie care au lovit o instituţie a UE în ultimele decenii.
Textul final al legii este diluat faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene, prezentată în mai 2023, şi faţă de ambiţiile Parlamentului European. Acesta include pedepse minime mult reduse, numeroase clauze opţionale şi o formulare care lasă ţărilor o marjă largă de manevră pentru a-şi formula propriile interpretări, notează POLITICO.
„Consiliul (European) nu a dorit acest proiect de lege”, a declarat pentru POLITICO Raquel García Hermida-van der Walle, negociatorul principal din partea Parlamentului. „Au luptat pentru fiecare centimetru de teren”, deoarece „pur şi simplu nu le place să armonizeze sau să stabilească standarde minime în domeniul dreptului penal”, susţine europarlamentarul.
ABUZUL ÎN SERVICIU, CHESTIUNE CONTROVERSATĂ
Una dintre cele mai controversate prevederi ale proiectului de lege a fost obligaţia ţărilor UE de a recunoaşte şi pedepsi infracţiunile de „abuz în serviciu” comise de funcţionarii publici, pe care Italia a blocat-o, prim-ministrul Giorgia Meloni abolind această infracţiune în 2024. Germania şi Ţările de Jos s-au opus, de asemenea, acestei măsuri.
Negociatorii au găsit un compromis prin diluarea formulării din text - a fost eliminată menţiunea explicită a infracţiunilor de „abuz în serviciu” şi a fost impusă în schimb ţărilor UE obligaţia de a considera ca infracţiuni „cel puţin anumite încălcări grave ale legii în îndeplinirea sau neîndeplinirea unui act de către un funcţionar public în exercitarea funcţiilor sale”.
García a declarat că, în ciuda opoziţiei, Parlamentul a reuşit să includă cerinţe ample de prevenire a corupţiei.
Ţările au acum doi ani la dispoziţie pentru a le pune în aplicare şi încă un an pentru a prezenta Comisiei planurile naţionale de combatere a corupţiei.
„Mă bucur că am ajuns la un acord şi că avem ceva pe masă pe care să construim”, a spus García.
Europarlamentarul ecologist Daniel Freund a declarat că proiectul de lege este o victorie, deoarece acum „va exista o (bază) juridică pentru ca CE să fie o pacoste pentru oricine nu respectă regulile”, în timp ce instanţele naţionale vor putea solicita avizul instanţei supreme a UE în materie de corupţie.
Chloé Ridel, o deputată socialistă care lucrează la acest dosar, a declarat că legea include, de asemenea, definiţii specifice pentru multe infracţiuni de corupţie pe care toate ţările UE le vor împărtăşi acum, cum ar fi „mită în sectorul public şi privat, deturnare de fonduri în sectorul public şi privat, tranzacţionare şi influenţă, îmbogăţire din infracţiuni de corupţie, obstrucţionarea justiţiei, tăinuire şi incitare”.
Negociatorul Partidului Popular European, de centru-dreapta, David Casa, a subliniat că definiţiile comune vor facilita cooperarea transfrontalieră şi a lăudat noile cerinţe de raportare către Comisie pe care le au ţările UE, considerând că acestea ajută Bruxelles-ul să îmbunătăţească monitorizarea modului în care ţările membre combat corupţia.
NU ESTE SUFICIENT
Cu toate acestea, criticii au afirmat că proiectul de lege nu are o acoperire suficient de largă.
„În ciuda eforturilor Parlamentului, orice acord va fi departe de ceea ce UE are nevoie pentru a combate corupţia în cele 27 de state membre”, a declarat Nick Aïossa, şeful Transparency International pentru UE, criticând ţările pentru că au făcut lobby pentru a-l dilua.
Europarlamentarul de dreapta Mariusz Kamiński, membru al grupului Conservatorii şi Reformiştii Europeni, a subliniat că ţările nu erau obligate să înfiinţeze autorităţi independente de combatere a corupţiei. „Cum putem să îi determinăm pe ucraineni să menţină independenţa biroului lor anticorupţie dacă nu impunem acelaşi lucru în interiorul UE? Nu există o cerinţă strictă ca un astfel de organism să fie specializat şi nici o cerinţă ca acesta să fie independent”, a declarat Kamiński.
În iulie, Comisia a mustrat guvernul ucrainean după ce acesta a decis să plaseze două dintre principalele sale organisme anticorupţie sub supravegherea directă a procurorului general, o persoană numită politic de preşedintele Volodimir Zelenski.
Raquel García a calificat proiectul de lege drept un prim pas către reglementarea corupţiei în UE şi a afirmat că măsurile viitoare vor include un organism de etică pentru funcţionarii publici din UE, pe care majoritatea de dreapta din Parlament l-a blocat de la începutul noului mandat, anul trecut.
Comisia urmează să propună o nouă strategie anticorupţie la începutul anului 2026.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
