Ministrul francez de interne, Gérald Darmanin, a cerut interzicerea a trei grupări de extremă dreapta, după ce au fost organizate o serie de marşuri ca răspuns la uciderea unui tânăr de 16 ani în sud-estul ţării, în timpul cărora s-a scandat "Afară cu islamul din Europa", relatează The Guardian. Potrivit unor surse citate de Reuters, protestele au fost alimentate de revoltele de săptămâna trecută din Dublin care au pornit de la un incident similar ce a inflamat sentimente antiimigraţie.
Thomas, un jucător de rugby în vârstă de 16 ani, a murit din cauza rănilor prin înjunghiere după o petrecere cu dans care a avut loc într-o sală de spectacole din satul Crépol din Drôme, în sud-estul Franţei, la 19 noiembrie. Nouă persoane despre care se crede că au legătură cu incidentul au fost reţinute şi sunt anchetate pentru infracţiuni care includ crimă şi tentativă de crimă, iar unele au fost arestate preventiv.
Politicienii de extremă dreapta au spus că uciderea lui Thomas reprezintă un atac la adresa Franţei şi a ceea ce reprezintă Franţa, în timp ce martorii au afirmat că atacatorii erau de origine arabă.
Chiar dacă opt dintre cei arestaţi sunt francezi şi unul italian, iar anchetatorii încă lucrează pentru a stabili ce s-a întâmplat, politicienii de extremă dreapta au susţinut că moartea lui Thomas este o dovadă a pericolului reprezentat de imigranţi şi minorităţi care, potrivit lor, ar fi venit în sat din cartierele de blocuri cu locuinţe sociale dintr-un oraş apropiat.
ZECI DE ARESTĂRI DUPĂ MARŞURI ALE EXTREMEI DREPTE
Pe fondul unei tensiuni crescânde, grupuri de extremă dreapta au organizat marşuri pentru a protesta faţă de moartea lui Thomas.
Astfel, aproximativ 100 de persoane despre care se crede că au legătură cu grupurile de extremă dreapta au mărşăluit sâmbătă în oraşul învecinat Romans-sur-Isère, iar unii demonstranţi aveau bâte de baseball şi s-au ciocnit cu poliţia. Prefectul poliţiei din Drôme a declarat că aceştia au venit în oraş pentru a se confrunta cu tinerii din cartierul La Monnaie, de unde unii cred că ar proveni suspecţii crimei de la Crépol, deşi procurorii nu au dat nume sau adrese.
Şase persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani au fost arestate în cadrul adunării de extremă dreapta de sâmbătă seara. Ele au fost trimise în faţa unui judecător şi au primit pedepse cu închisoarea cuprinse între şase şi zece luni pentru participare la o adunare în vederea pregătirii de violenţe. Cinci dintre ei au fost, de asemenea, condamnaţi pentru violenţă împotriva poliţiei. "Când veniţi cu bastoane, nu veniţi să apăraţi o cauză, ci să atacaţi", a declarat procurorul Vanina Lepaul-Ercole.
O altă adunare de extremă dreapta din Romans a fost dispersată de poliţie duminică.
În total, circa 30 de persoane au fost arestate în urma manifestaţiilor de extremă-dreapta din ultimele zile, inclusiv după un marş neautorizat în oraşul Lyon, în această săptămână.
MINISTRUL DE INTERNE VREA INTERZICEREA A TREI MIŞCĂRI NEONAZISTE
Ministrul de interne Gérald Darmanin a declarat pentru postul de televiziune France Inter că încearcă să interzică Divizia Martel şi alte două grupuri de extremă dreapta pe care nu le-a numit, avertizând că există riscul ca miliţiile să vizeze persoane pe criterii rasiale. "Voi propune ca un număr de grupuri mici să fie lichidate", a declarat Darmanin.
Oficialul a condamnat ceea ce a numit "reacţia miliţiilor de extremă dreapta" şi a declarat că a cerut poliţiei să fie fermă şi să facă arestări. El a spus că tocmai pentru că poliţia a tratat cu fermitate aceste grupuri, Franţa a evitat un "scenariu de tip irlandez", făcând referire la revoltele de săptămâna trecută din Dublin, când aproximativ 500 de activişti antiimigraţie şi bande de tineri au jefuit magazine, au incendiat vehicule şi au atacat poliţia.
"Nu voi lăsa nicio miliţie, fie ea de extremă dreapta sau orice altă mişcare radicală (să încerce să se substituie) legii în locul procurorului şi al poliţiei", a promis Darmanin. El susţine că există o mobilizare a extremei drepte care doreşte să "încline ţara spre un război civil". Ministrul susţine că astfel de miliţii urmăresc să comită ceea ce el a numit atacuri rasiste, atacând persoane de origine nord-africană sau "strigându-şi nostalgia pentru cel de-al Treilea Reich". Darmanin a precizat că, din 2017, 13 proiecte violente ale unor grupări de extremă dreapta au fost împiedicate de serviciile de informaţii.
Procurorul general din Valence a declarat că anchetatorii încă lucrează pentru a stabili ce s-a întâmplat cu exactitate la finalul petrecerii de dans din satul Crépol, la care participaseră 400 de persoane. Pe lângă moartea lui Thomas, nouă persoane au fost rănite, dintre care patru grav. Procurorul general, Laurent de Caigny, a declarat că violenţele par să fi izbucnit din "motive mărunte" mai degrabă decât să fie un atac premeditat bazat pe "rasă, etnie, naţionalitate sau religie" - şi că au fost declanşate probabil de o remarcă în trecere despre "tunsoarea cuiva".
INCIDENTUL DEVINE SUBIECT POLITIC
Olivier Véran, purtătorul de cuvânt al guvernului, a mers la Crépol în această săptămână şi a declarat că "tragedia" de acolo şi tensiunile care au urmat au pus Franţa în pericolul unei "răsturnări a societăţii noastre".
Politicianul comunist Fabien Roussel a declarat săptămâna aceasta că politicienii francezi de extremă dreapta exploatează evenimentele de la Crépol.
Marion Maréchal, principalul candidat la alegerile europene din partea partidului de extremă dreapta Reconquête, condus de fostul prezentator TV şi candidat lipsit de succes la alegerile prezidenţiale Eric Zemmour, a scris despre evenimentele de la Crépol pe X: "Acum rasismul împotriva albilor loveşte zona noastră rurală".
Jordan Bardella, preşedintele partidului de extremă dreapta RN al lui Marine Le Pen, care este cel mai mare partid unic de opoziţie din parlament, a declarat săptămâna aceasta la televiziunea franceză că moartea lui Thomas a arătat "teroarea zilnică trăită de milioane de francezi şi milioane de părinţi care sunt îngrijoraţi de faptul că le ies copii pe străzile din Franţa, deoarece ştiu că riscă să fie atacaţi".
DUBLINUL, O SURSĂ DE INSPIRAŢIE PENTRU FRANCEZI
Protestele nocturne din Franţa din ultimele zile ale militanţilor de extremă-dreapta care scandează "Afară cu islamul din Europa" au fost alimentate de revoltele de săptămâna trecută din Dublin, indică o sursă de informaţii franceză, dar şi mesajele extremei dreapta de pe Telegram, potrivit Reuters.
Demonstraţiile de protest faţă de înjunghierea mortală a adolescentului Thomas la 19 noiembrie au fost o încercare a extremei drepte "de a convinge publicul francez că imigraţia este cauza criminalităţii", a declarat politologul Jean-Yves Camus.
Revoltele de la Dublin din 23 noiembrie, conduse de grupuri de extremă dreapta după ce trei copii au fost înjunghiaţi în capitala irlandeză, au fost un "declanşator" pentru o reacţie atât de puternică şi în Franţa în ultimele zile, a declarat pentru Reuters o sursă din serviciile de informaţii franceze, menţionând că există dorinţa în rândul activiştilor de extremă dreapta de a fi "la fel de buni ca irlandezii". În mesajele trimise pe grupurile franceze de extremă dreapta de pe Telegram, văzute de Reuters, au fost împărtăşite videoclipuri de la revoltele din Dublin, subliniind ceea ce au spus că este originea algeriană a atacatorului şi salutând reacţia extremei drepte irlandeze. "Bravo rezistenţei", scria într-un mesaj.
Camus a observat că marşul de sâmbătă de la Romans-sur-Isere a fost diferit de reacţiile grupurilor de extremă dreapta la evenimente similare din trecut, deoarece militanţii au călătorit din întreaga ţară pentru a se îndrepta spre unul dintre cartierele suspecte, având în minte "răzbunarea".
Există aproximativ 3.000 de militanţi violenţi de extremă dreapta identificaţi de serviciile de informaţii franceze. Acest număr a fost stabil în ultimii ani, dar coordonarea naţională a manifestanţilor, aşa cum s-a văzut sâmbătă, este un fenomen nou, a declarat sursa din serviciile de informaţii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
