Turcia a anunţat că va bloca trecerea în Marea Neagră - în baza Convenţiei de la Montreux, la câteva zile după ce sub un dragor a explodat o mină marină - a două modeste dragoare britanice de mine, pe Regatul Unit a decis să le transfere Ucrainei, o decizie care ilustrează faptul că Ankara susţine Kievul livrându-i drone de tip Bayraktar TB2 de la începutul războiului, şi rămâne un interlocutor privilegiat al unei Rusii rivale şi totodată partenere.
Mica Marină ucraineană, redusă la câteva ambarcaţiuni fragile, nu va fi însă consolidată prin adăugarea celor două fost dragoare demine britanice pe care Londra a decis să le transfere Kievului, comentează Le Figaro.
The mine-detecting ships "Chernihiv" and "Cherkassy" are on their way from Scotland to Ukraine.
The UK gifted the shops to the Ukrainian Navy. They were previously called HMS Grimsby and HMS Shoreham.
pic.twitter.com/NJDExX4r0q— Natalka (@NatalkaKyiv) June 16, 2023
”Aliaţii noştri vizaţi au fost informaţi cum se cuvine că navele dragoare de minte date Ucrainei de către regatul Unit nu vor fi autorizate să traverseze strâmtorile turceşti către marea neagră atât timp cât va dura războiul”, a anunţat marţi într-un comunicat serviciul de cominicare al preşedinţiei turce, bazându-se pe o aplicare scuruloasă şi aşteptată, de altfel, a Convenţiei de la Montreux din 1936.
În virtutea acestui tratat privind regimul juridic al strâmtorilor, Turcia este gardianul circulaţiei prin strâmtorile înguste şi strategice Bosfor şi Dardanele, care condiţionează accesul în Marea Neagră.
Pe timp de pace, trecerea navelor militare este supusă unui număr relativ limitat de restricţii, însă situaţia este cu totul alta pe timp de război.
EXPLOZIE SUB VRACHIER
În pofida faptului că Rusia şi Ucraina nu sunt în mod oficial în război, Ankara consideră în mod logic că un conflict armat este în curs între cele două ţări riverane la Marea Neagră şi îşi adaptează, astfel, de la începutul invaziei Ucerainei de către Rusia, restricţiile la condiţiile prevăzute în acest caz de către Convenţia de la Montreux.
În virtutea Articolului 19 al Convenţiei, ”pe timp de război, Turcia nefiind beligerantă (...), se va interzice bastimentelor de război ale oricărei puteri beligerante să treacă prin strâmtori”, mai puţin în cazul în care ”se întorc în portul de ataş”,
”Noi ame decis să folosim Convenţia de la Montreux pentru a împiedica o escaladare a crizei”, anunţa încă de la 28 februarie Recep Tayyip Erdogan.
Începând de la 1 martie 2022, basitmentele de război nu mai pot traversa cele două strâmtori strategice pe malul cărora se află Turcia.
Această imposibilitate ca Marina ucraineană să primească cele două foste dragoare aparţinând Royal Navy cade într-un moment nepotrivit.
Un vrachier care naviga sub pavilionul Panama şi care se ducea într-un port ucrainean să încarce cereale, a explodat pe o mină, anunţau joi autorităţile ucrainene, fără să precizeze data exactă a incidentului.
Nava nu s-a scufundat, dar a fost necesar să fie remorcată.
În iulie 2023, Acordul de la istanbul ruso-ucrainean, mediat de către Ankara, care a permis menţinerea exporturilor cerealelor ucrainene la Marea Neagră a devenit caduc după ce nu a fost reînnoit de către Moscova.
De atunci, nave comerciale reuşesc să treacă cu pipeta, în pofida unei blocade navale ruse, însă în condiţii extrem de precare, într-un spaţiu amplu minat de către cei doi beligeranţi.
O escortare de către dragoare de mine ar facilita, în mod teoretic, schimburile comerciale ale Ucrainei, chiar dacă Rusiei i-ar fi uşor să scufunde aceste ţinte militare slab protejate.
Odată cu decizia turcă de blocare a strâmtorilor Bosfor şi Dardanele, această problemă nu se mai pune, însă, pentru moment.
Această aplicare scrupuloasă a Convenţ/iei de la Montreux penalizează în egală măsură Flota rusă a Mării negre, care nu se mai poate desfîşura în Marea Mediterană, unul dintre obiectivele strategice ale lui Vladimir Putin de mai mulţi ani.
Marina rusă întâmpină dificultăţi în a aproviziona portul Tartus, din Siria - singura bază navală a Rusiei în străinătate -, în pofida faptului că Moscova foloseşte petroliere pretins civile pentru a ocoli blocajul navelor sale de război.
Aceasta este o deturnare a spiritului tratatului din 1936, la care Turcia lui Erdogan închide discret ochii, pentru a-şi menaja vecinul rus.
COALIŢIA CAPACITĂŢILOR MARITIME
Cele două dragoare de mine, considerate nave de război, nu se află în acest caz.
În 2021, înainte de război,, Ucraina a anunţat că a cumpărat aceste două nave britanice de clasa Sandown - HMS Grimsby şi HMS Shorehal -, retrase recent din serviciul activ al Royal Navy.
Aceste vapoare modeste de 600 de tone, construite în 1998 şi, respectiv, în 2001, au fost redenumite Cernihiv şi Cerkasî, numele a două oraşe ucrainene.
Însă ele nu au putut să ajungă la Marea Neagră înainte de război, înainte ca echipajele lor să fie formate în Scoţia.
În urma acestui parteneriat naval, Regatul Unit şi Norvegia anunţau, la 11 decembrie, lansarea unei ”Coaliţii a capacităţilor maritime” (Maritime Capability Coalition), în vederea unei consolidări a ”mijloacelor maritime ale Ucrainei pe termen lung” şi cu scopul de a permite Kievului să-şi apere apele teritoriale” - o cooperare care se loveşte, pentru moment, de ”poarta” turcă închisă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
