Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat sâmbătă că i-ar „plăcea foarte mult” să vadă Irlanda reunificată cu Irlanda de Nord, teritoriu aflat sub administraţie britanică, remarcile fiind făcute în timpul unei vizite la Dublin, ceea ce a obligat biroul premierului britanic să transmită o declaraţie în care să-şi reafirme poziţia în legătură cu acest subiect, relatează Reuters.
„Ei bine, nu vreau să provoc niciun fel de probleme, dar vă spun că mi-ar plăcea foarte mult să văd această unificare”, le-a spus Trump reporterilor în timp ce se afla lângă prim-ministrul irlandez Micheal Martin, după ce s-au întâlnit la Dublin.
„Se va întâmpla în cele din urmă... Cred că ar fi un lucru fantastic”, a adăugat Trump.
„Acum, Regatul Unit va avea ceva de spus în această privinţă, dar eu cred că ar fi un lucru minunat”, a insistat el.
Comentariile lui Trump vin la câteva săptămâni după ce noul prim-ministru britanic, Andy Burnham, a declarat că un referendum privind ieşirea Irlandei de Nord din Regatul Unit este „exclus”.
Conform prevederilor Acordului din Vinerea Mare din 1998, un referendum privind ieşirea din Regatul Unit poate fi organizat numai la decizia guvernului britanic. Acordul a pus capăt a trei decenii de violenţe între naţionaliştii irlandezi care doreau o Irlandă unită şi unioniştii care voiau ca Irlanda de Nord să rămână parte a Regatului Unit.
Deşi sondajele arată că o majoritate confortabilă din Irlanda de Nord este în favoarea rămânerii în Regatul Unit, diferenţa s-a redus uşor de când ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a adus unirea mai sus pe agenda politică.
PRECIZĂRILE PRIM-MINISTRULUI BRITANIC
Poziţia prim-ministrului britanic Andy Burnham cu privire la unificarea Irlandei rămâne neschimbată, a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt al biroului său, în urma comentariilor preşedintelui american Donald Trump, care a afirmat că i-ar „plăcea” să vadă o Irlandă reunificată.
Răspunzând miercuri la întrebările deputaţilor din parlament cu privire la un posibil referendum pe tema graniţei în Irlanda de Nord, Burnham a declarat: „Nu am cunoştinţă de existenţa unui sprijin public majoritar pentru un alt referendum şi, până când această situaţie nu se va schimba, nu va avea loc unul”.
Trump efectuează o deplasare de 48 de ore în Irlanda în contextul în care Partidul Republican face campanie pentru a-şi păstra majoritatea în ambele camere ale Congresului SUA. El urmează să participe sâmbătă, mai târziu, la un turneu de golf la unul dintre complexurile sale turistice.
Trump s-a întâlnit sâmbătă şi cu preşedinta Irlandei, Catherine Connolly, care a fost aleasă şefă de stat anul trecut.
Când Trump a vizitat ultima oară Irlanda în calitate de preşedinte, în 2019, Connolly, o politiciană fără menajamente, cu opinii de extremă stânga în materie de politică externă, a protestat în faţa Aeroportului Shannon, din vestul Irlandei. Unii susţinători o îndemnaseră să se pronunţe împotriva acţiunilor militare ale SUA în întreaga lume şi să apere neutralitatea Irlandei.
Protestele împotriva războiului şi împotriva lui Trump sunt programate la Dublin mai târziu, sâmbătă, şi în vestul Irlandei, lângă Trump International Golf Links din Doonbeg. Un protestatar a desfăşurat un steag al Palestinei peste un gard, lângă reşedinţa preşedintei irlandeze.
Irlanda este una dintre cele mai pro-palestiniene ţări din Uniunea Europeană şi, în luna iulie, a adoptat o lege care restricţionează comerţul cu bunuri provenite din coloniile din Cisiordania ocupată de Israel. Legislatorii americani şi ambasadorul SUA în Irlanda au criticat această lege.
Medikatv.ro
