Tensiuni între Statele Unite şi doialiaţi-cheie - Germania şi Turcia - au răcit festivităţile cu ocazia marcării a 70 de ani de la înfiinţarea NATO, în pofida apelurilor la ”unitate” în faţa ”ameninţării” ruse, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Cu toate acestea, totul începuse bine.

În contextul în care unii se temeau că Donald Trump ar fi putut să strice petrecerea, după ce a tot zdruncinat NATO să instaureze o ”împărţire a poverii mai dreaptă”, locatarul Casei Albe s-a declarat marţi - în mod inedit - satisfăcut de efortul financiar al aliaţilor, pe al cărui merit şi l-a atribuit.

Până la urmă, însă, vicepreşedintele său, Mike Pence, a ridicat tonul, miercuri, în timp ce miniştriii de Externe ai celor 29 de state membre ale organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) se reunesc timp de două zile la Washington.

Prima vizată, Germania, este acuzată de continuarea proiectului unui gazoduct controversat - Nord Stream 2 - cu Rusia şi că nu respectă obiectivul unui buget al Apărării de 2% din produsul intern brut (PIB) la orizontul lui 2024.

”Este pur şi simplu inacceptabil ca prima economie europeană să continue să ignore ameninţarea agresiunii ruse şi să-şi neglijeze propia Apărare şi Apărarea noastră comună”, a tunat Pence. ”Germania trebuie să facă mai mult”.

Promiţând să-şi crească cheltuielile militare la 1,5% din PIB în 2024, şeful diplomaţiei germane Heiko Maas a criticat o viziune contabilicească, în contextul în care NATO este ”înainte de toate o alianţă a valorilor”.

”Cei care vorbesc despre povară trebuie să se uite la tot spectrul resurselor, mijloacelor şi contribuţiilor”, a pledat el, evocând ”solidaritatea cu prietenii noştri americani” după atentatele de la 11 septembrie 2001 şi contribuţia germană la operaţiunea aliată în Afganistan.

S-400 SAU F-35?

Între Statele Unite şi Turcia este vorba, la prima vedere, de o bătălie a unor sigle obscure. Ankara a întreprins să cumpere, în acelaşi timp, S-400 ruse şi F-35 americane, ceea ce nu-i place deloc Washingtonului.

Însă miza este strategică. S-400 este un sistem antirachetă rus, ceea ce este în sine un afront la adresa unei Alianţe născute cu scopul de a contracara Uniunea Sovietică. Însă americanii se tem mai ales că el poate să pătrundă secrete tehnologice ale F-35, avioane de vânătoare ultrasonice.

Administraţia Trump a suspendat, astfel, săptămâna aceasta, livrarea de echipamente legate de avionul său către Guvernul turc, ”aşteptând” să revină ”fără echivoc” asupra sistemelor ruse S-400.

”Noi nu vom da îndărăt”, a ripostat şeful diplomaţiei turce Mevlut Cavusoglu.

Mike Pence consideră că ”Turcia trebuie să aleagă: vrea să rămână un partener crucial al celei mai bune alianţe militare din istorie sau să pună în pericol acest parteneriat prin decizii nechibzuite care ne subminează alianţa?”.

Vicepreşedintele turc Fuat Oktay i-a răspuns imediat pe Twitter.

”Statele Unite trebuie să aleagă: vor să rămână un aliat al Turciei sau să ne pună în pericol prietenia făcând front comun cu terorişti care subminează Apărarea aliatului lor?”, a întrebat el, referindu-se la un parteneriat american cu forţe kurde în Siria.

Întâlnirea la Washington între Cavusoglu şi omologul său american Pompeo nu a permis, se pare, potolirea tensiunilor. Potrivit unei dări de seamă a diplomaţiei americane, secretarul de Stat a avertizat Ankara cu privire la ”consecinţele potenţial devastatoare ale unei acţiuni militare turce unilaterale” în nord-estul Siriei.

NOU RĂZBOI RECE?

În faţa acestor divergenţe, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a îndemnat la ”păstrarea unităţii”.

”Noi ne-am depăşit dezacordurile în trecut şi trebuie să ne depăşim diferenţele în viitor”, a declarat el într-un discurs solemn pe care l-a susţinut în Congresul american.

În contextul în care Donald Trump a pus în mai multe rânduri la îndoială utilitatea Alianţei, Jens Stoltenberg a fost ovaţionat în picioare de către congresmeni republicani şi democraţi, afirmând că NATO este ”bună pentru Statele Unite”, pentru că ”este bine să ai prieteni”.

El a primit ”standing ovations” şi când a amintit ”promisiunea solemnă” făcută la 4 aprilie 1949, în capitala americană, de cele 12 state fondatoare. ”Unul pentru toţi ţi toţi pentru unul”.

Disensiunile au împins în planul doi ”ameninţarea” pe care continuă să o reprezinte Rusia în ochii americanilor şi europenilor, însă ea va fi prioritară joi, odată cu adoptarea unor măsuri vizând o consolidare a supravegherii la Marea Neagră.

”Noi nu vrem un nou Război Rece”, însă NATO nu va ezita să-şi asigure Apărarea, a subliniat Jens Stoltenberg.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.