Regele Ţărilor de Jos, Willem-Alexander, a prezentat scuze oficiale pentru rolul olandezilor în comerţul cu sclavi, afirmând că s-a simţit "personal şi intens" afectat.
Ţara a devenit o mare putere colonială după secolul al XVII-lea, deţinând teritorii în întreaga lume, iar comercianţii olandezi de sclavi au traficat peste 600.000 de persoane, notează bbc.com.
Regele Willem-Alexander a numit sâmbătă această practică o "oroare".
Familia regală nu a făcut nimic pentru a o opri, a spus el.
El a vorbit la un eveniment care a marcat cea de-a 160-a aniversare a abolirii sclaviei în ţară - nu era clar înainte de eveniment dacă regele va prezenta scuze pentru rolul familiei regale în această practică.
În iunie, un nou studiu a dezvăluit că, între 1675 şi 1770, conducătorii olandezi au primit echivalentul a 545 de milioane de euro (595 de milioane de dolari), în banii de astăzi, din coloniile în care sclavia era practicată.
În timpul discursului său de la Amsterdam, regele Willem-Alexander a recunoscut că "monarhii şi conducătorii Casei de Orange nu au luat nicio măsură împotriva [sclaviei]".
"Astăzi mă aflu aici, în faţa voastră, în calitate de rege al vostru şi ca parte a guvernului. Astăzi eu însumi cer scuze", a spus el.
"Astăzi, îmi cer iertare pentru lipsa de acţiune".
Însoţit de soţia sa, regina Maxima, regele a recunoscut că nu poate vorbi în numele întregii naţiuni, dar a declarat mulţimii că "marea majoritate" a cetăţenilor olandezi "sprijină lupta pentru egalitate pentru toţi oamenii, indiferent de culoare sau de mediul cultural".
"După recunoaştere şi scuze, putem lucra împreună la vindecare, reconciliere şi restaurare", a adăugat regele.
Discursul său a fost aplaudat de mulţimea prezentă la Festivalul Keti Koti - comemorarea anuală a ţării pentru abolirea sclaviei.
În secolul al XVII-lea, Ţările de Jos au cucerit mari suprafeţe de teritoriu în regiunile care astăzi formează Indonezia, Africa de Sud, Curaçao şi Papua de Vest şi au devenit un actor-cheie în comerţul transatlantic cu sclavi.
Mii de oameni au fost traficaţi din Africa spre coloniile olandeze din Caraibe şi America de Sud - reprezentând aproximativ 5% din întregul comerţ transatlantic cu sclavi - înainte ca această practică să fie interzisă în 1863.
Dar în naţiunea africană Surinam, aceasta a continuat pe parcursul unei perioade de tranziţie obligatorii de 10 ani, provocând suferinţă şi durere de nedescris.
Anul trecut, premierul Mark Rutte şi-a cerut scuze şi pentru rolul istoric al ţării în comerţul cu sclavi, afirmând într-un discurs la Haga că acesta trebuie să fie recunoscut în "termenii cei mai clari" ca fiind "o crimă împotriva umanităţii".
Şi mai multe oraşe olandeze, printre care Amsterdam şi Rotterdam, şi-au cerut scuze pentru rolul lor în acest comerţ.
Însă ţara a avut nevoie de timp pentru a-şi aborda trecutul colonial şi abia în 2006 istoria sclaviei olandeze a fost inclusă în programa şcolară.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
