Când preşedintele SUA, Donald Trump, a mers ultima dată în Canada pentru un summit G7, imaginea care a rămas în memoria colectivă a fost cea a lui Trump stând cu braţele încrucişate în semn de sfidare, în timp ce cancelarul german de atunci, Angela Merkel, îi arunca priviri ucigătoare, relatează AP.
Dacă există o misiune comună la summitul G7 din acest an, care începe luni în Munţii Stâncoşi din Canada, aceasta este dorinţa de a minimiza orice conflict într-un moment de tensiuni explozive.
Summitul din 2018 s-a încheiat cu Trump atacându-şi gazdele canadiene pe reţelele în social media în timp ce pleca cu Air Force One, spunând că a dat instrucţiuni oficialilor americani rămaşi în Quebec să se opună declaraţiei comune a G7 aprobate de liderii Japoniei, Franţei, Regatului Unit, Italiei, Germaniei şi, bineînţeles, Canadei.
„Am dat instrucţiuni reprezentanţilor noştri din SUA să nu aprobe comunicatul, având în vedere tarifele aplicate automobilelor care inundă piaţa americană!”, a postat Trump pe site-ul cunoscut atunci sub numele de Twitter.
De data aceasta, Trump a impus deja taxe vamale severe pentru câteva zeci de ţări, riscând o încetinire a creşterii economice globale. Nu se înregistrează progrese semnificative în soluţionarea conflictelor din Ucraina şi Gaza, iar acum se conturează un nou conflict, tot mai intens, între Israel şi Iran, pe fondul programului nuclear al Teheranului.
În plus, sunt problemele legate de schimbările climatice, imigraţia, traficul de droguri, noile tehnologii, cum ar fi inteligenţa artificială, şi superioritatea continuă a Chinei în domeniul producţiei şi controlul asupra lanţurilor de aprovizionare cheie.
Întrebat dacă intenţionează să anunţe vreun acord comercial la summitul G7, la plecarea de la Casa Albă duminică, Trump a răspuns: „Avem acordurile noastre comerciale. Tot ce trebuie să facem este să trimitem o scrisoare în care să spunem: «Iată ce va trebui să plătiţi». Dar cred că vom avea câteva acorduri comerciale noi”.
Miza ar putea fi chiar supravieţuirea G7, într-un moment în care administraţia Trump a transmis semnale contradictorii cu privire la participarea preşedintelui la summitul Grupului celor 20 din noiembrie, din Africa de Sud.
Ceea ce Trump a contestat la summitul din 2018 de la Quebec nu au fost doar tarifele, ci şi accentul pus pe alianţele bazate pe un set comun de standarde care să servească la elaborarea politicilor.
„Marea dispută din Quebec a fost referirea la ordinea internaţională bazată pe norme, şi de acolo provine celebra fotografie”, a declarat Peter Boehm, consilierul Canadei la summitul G7 din 2018 din Quebec şi veteran al şase summituri G7. „Cred că asta le-a dat tuturor impresia că summiturile G7 nu mai sunt ceea ce erau odată.”
Guvernele german, britanic, japonez şi italian au semnalat fiecare convingerea că o relaţie prietenoasă cu Trump în acest an poate reduce probabilitatea izbucnirilor.
„Ei bine, am o relaţie bună cu preşedintele Trump, iar asta este important”, a declarat sâmbătă premierul britanic Keir Starmer, în timp ce se îndrepta spre Canada.
Nu există niciun plan pentru o declaraţie comună din partea G7 în acest an, un semn că administraţia Trump nu vede necesitatea de a construi un consens cu celelalte democraţii, dacă consideră că o astfel de declaraţie este contrară obiectivelor sale de introducere a unor noi tarife, de creştere a producţiei de combustibili fosili şi de reducere a dependenţei Europei de armata SUA.
„Administraţia Trump este aproape sigură că niciun acord nu este mai bun decât un acord prost”, a declarat Caitlin Welsh, director al Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale, care a făcut parte din echipa lui Trump pentru G7 în primul mandat al acestuia.
Casa Albă a păstrat tăcerea în privinţa obiectivelor sale pentru G7, care a luat naştere în 1973 ca o reuniune a miniştrilor de finanţe pentru a aborda criza petrolului şi a evoluat treptat într-un summit anual menit să promoveze relaţiile personale între liderii mondiali şi să abordeze problemele globale.
G7 s-a extins chiar pentru scurt timp ca G8, cu Rusia ca membru, însă Rusia a fost exclusă în 2014, după anexarea Crimeii şi instalarea unei baze militare în Ucraina, care a precedat invazia agresivă a acestei ţări în 2022.
Trump va avea cel puţin trei întâlniri bilaterale programate în timpul summitului cu alţi lideri mondiali în timpul şederii sale în Canada, începând luni dimineaţă cu premierul canadian Mark Carney. Preşedintele SUA este de asemenea aşteptat să aibă întâlniri bilaterale cu preşedinta mexicană Claudia Sheinbaum şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit unui oficial al administraţiei.
Preşedintele SUA a impus taxe vamale de 25% pentru oţel, aluminiu şi automobile, toate acestea afectând în mod disproporţionat Japonia. Trump impune, de asemenea, o taxă de 10% asupra importurilor din majoritatea ţărilor, deşi ar putea majora ratele la 9 iulie, după expirarea perioadei de negociere de 90 de zile stabilite de el.
Regatul Unit a ajuns la un acord comercial cu SUA care include cote pentru protecţia împotriva unor tarife, dar pragul de 10% va rămâne în vigoare, deoarece administraţia Trump mizează pe veniturile din tarife pentru a acoperi costurile reducerilor de impozite pe venit.
Canada şi Mexic se confruntă cu taxe separate de până la 25%, pe care Trump le-a introdus sub pretextul stopării traficului de fentanil, deşi unele produse sunt încă protejate de Acordul SUA-Mexic-Canada din 2020, semnat în timpul primului mandat al lui Trump.
Administraţia Trump a insistat că tarifele sale generale vor duce la acorduri comerciale care vor exclude China, deşi nu este clar cum antagonizarea partenerilor comerciali i-ar determina să-şi consolideze dependenţa de SUA. Carney, liderul canadian, a declarat deschis că ţara sa nu mai poate considera SUA un prieten de durată.
Acest lucru ar putea lăsa Trump în situaţia incomodă de a dori să menţină taxele vamale, încercând în acelaşi timp să convingă alte ţări că le este mai bine să se alieze cu SUA decât cu China.
„Trump va încerca să coordoneze grupul împotriva presiunii economice exercitate de China”, a scris Josh Lipsky, preşedintele departamentului de economie internaţională al Atlantic Council, într-o analiză. „Dar restul liderilor s-ar putea întoarce împotriva lui Trump şi ar putea spune că acest tip de coordonare, care stă la baza funcţionării G7, ar fi mai uşoară dacă el nu ar impune tarife aliaţilor săi.”
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
