Partidul Popular European (PPE) a respins, duminică, acordul de repartizare a funcţiilor de conducere la nivelul UE propus la summitul extraordinar convocat la Bruxelles, au afirmat mai mulţi responsabili ai partidului, relatează AFP. Liderii europeni s-au reunit în cadrul unui summit de criză la Bruxelles pentru a desemna noul preşedinte al Comisiei Europene, dar şi pentru numiri în alte posturi de putere în cadrul UE. Frans Timmermans era favorit pentru preşedinţia Comisiei Europene, însă ţări precum Ungaria, Polonia şi Cehia se opun.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
UPDATE: "PPE refuză acordul care este propus. Este mort. Nu va fi niciun acord în această seară", a declarat pentru AFP unul dintre aceşti responsabili sub acoperirea anonimatului, la finalul reuniunii liderilor europeni membri ai PPE, la Bruxelles, înainte de summit.
 
"Niciunul din liderii din PPE nu a acceptat acordul care a fost negociat la Osaka", a confirmat premierul irlandez, Leo Varadkar, membru al PPE.
 
PPE revendică din nou preşedinţia Comisiei Europene şi doreşte să îl numească în această funcţie pe candidatul său, germanul Manfred Weber. "Numele lui Weber este în continuare pe masă", a subliniat Leo Varadkar.
 
 
UPDATE: Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, duminică seara, la sosirea la Consiliul European că „va fi o noapte foarte lungă”.
 
„Suntem într-o anumită etapă acum şi negocierile politice vor avea loc şi procesul va merge înainte. Ar fi optimal să se finalizeze înainte să înceapă Parlamentul, dar dacă nu se întâmplă aşa nu este în sine o catastrofă, au mai fost mandate care au început după lungi negocieri”, a mai spus preşedintele Iohannis.
 
UPDATE: Cancelarul german Angela Merkel a declarat că se pare că discuţiile nu vor fi foarte uşoare.
 
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat că Frans Timmermans nu este candidat de compromis. „Frans Timmermans este, în mod evident, un candidat care divide Europa şi cu siguranţă nu înţelege Europa Centrală”, a adăugat el.
 
La rândul său, premierul olandez Mark Rutte şi-a exprimat speranţa că va fi luată o decizie în această seară, şi nu doar pentru preşedintele Comisiei Europene, ci, dacă este posibil, pentru întreg pachetul de funcţii.
 
Preşedintele francez Emmanuel Macron a spus că este important ca acest summit să se încheie cu răspunsuri privind echipa Europei.
 
Macron a susţinut că trebuie să se respecte criteriul de gen, iar pentru cele patru posturi care ţin de Consiliul european să fie desemnaţi doi bărbaţi şi două femei.
 
„Nu voi vorbi despre nume, am auzit şi eu tot felul de zvonuri. (...) Încă nu este clar cine va deveni preşedintele Comisiei Europene. Într-adevăr în Osaka au fost o serie de ţări europene şi bineînţeles s-a discutat despre această situaţie, dar nu există un compromis concret pe masă”, a mai spus el.
 
Premierul ceh Andrej Babis a precizat că „Grupul Vişegrad a spus de la început că este împotriva Spitzencandidaten”.
 
„Mă tem că această persoană (Frans Timmermans - n.r.) nu este chiar cea potrivită pentru a uni Europa, nu pentru a o diviza mai mult. În trecut am avut sentimentul că nu a fost foarte pozitiv asupra regiunii noastre şi întreb: unde sunt femeile?”, a mai declarat el.

UPDATE: Politicianul olandez socialist Frans Timmermans este favorit pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene, au declarat, duminică, diplomaţi şi oficiali, înaintea unei reuniuni a liderilor Uniunii Europene în care se va decide cine va deţine funcţiile de top din blocul comunitar, relatează Reuters.

Timmermans, deşi se confruntă cu o rezistenţă neaşteptată din partea ţărilor est-europene, ar urma să fie ales după discuţii între Franţa şi Germania la summit-ul G20, susţin doi diplomaţi şi un consilier din Parlamentul European.

 
Dacă se va confirma, alegerea lui Timmermans va marca o victorie pentru centrişti şi liberali, care spun că Uniunea Europeană este dominată din ce în ce mai mult de Germania în ceea ce priveşte poziţiile de vârf la Bruxelles.
 
“Se pare că Timmermans va fi preşedintele Comisiei Europene”, a spus un diplomat pentru Reuters, opinie împărtăşită şi de alt diplomat atunci când a fost întrebat de procesul de selecţie pentru cele cinci funcţii de top care vor fi deţinute pe mandate de cinci ani.
 
Funcţiile în cauză sunt cele de preşedinte al Comisiei Europene, al Parlamentului European, al Consiliului European, de şef al diplomaţiei Uniunii Europene şi de preşedinte al Băncii Centrale Europene.
 
Timmermans, în prezent prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene şi care a fost ministru de Externe al Olandei, ar urma să fie confirmat ca alegerea pentru înlocuirea lui Jean-Claude Juncker la dineul la care vor fi prezenţi cei 28 de lideri europeni, la Bruxelles.
 
Consilierul german Tobias Teuscher spune că preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a propus ca postul să îi revină blocului socialist-democrat, al cărui candidat principal a fost Timmermans la alegerile europarlamentare din luna mai. Însă Timmermans nu este agreat de state europene estice, ca Ungaria şi Polonia, din cauza rolului său în cercetările cu privire la încălcările statului de drept de către guvernele naţionaliste ale acestor ţări.
 
În faţa unor acuzaţii că pierd contactul cu cetăţenii, lideriieuropeni au dorit să alinieze cele mai bune opţiuni la alegerile europarlamentare din luna mai pentru majoritatea posturilor de top. Conform planului, germanul de centru-dreapta Manfred Weber voia să preia preşedinţia Comisiei Europene, grupul PPE fiind cea mai mare alianţă politică. Însă preşedintele francez Emmanuel Macron a respins sistemul “Spitzenkandidat” susţinut de cancelarul german Angela Merkel, care la rândul său a refuzat să renunţe.
 
Premierul spaniol Pedro Sanchez a sugerat să se înceapă de la zero, după o a doua tentativă eşuată la un summit în iunie. Multe guverne vor un echilibru între bărbaţi şi femei pentru a se evita ca funcţiile de top să ajungă doar la membri ai guvernelor vest-europene.
 
Un compromise ar fi ca Weber să devină preşedintele Parlamentului European şi să îi cedeze funcţia de la Comisia Europeană lui Timmermans, care este susţinut puternic de Franţa şi Spania.
 
Pentru investitori şi pieţele ifnanciare, cea mai importantă alegere este cea pentru postul de preşedinte al Băncii Centrale Europene, care stabileşte rata dobânzii pentru zona euro. Funcţia i-ar putea reveni Franţei, susţine un diplomat, menţionându-l pe Francois Villeroy de Galhau, guvernatorul Băncii Centrale a Franţei. Erkki Liikanen, fost şef al Băncii Centrale a Finlandei, este şi el o opţiune pentru a-i succede lui Mario Draghi. Însă este posibil ca această funcţie să fie decisă mai târziu, după cum ar fi certu Merkel.
 
Printre femeile candidate penru cele mai importante funcţii de la Bruxellesse numără daneza Margrethe Vestager, Comisarul european responsabil cu politica în domeniul concurenţei, bulgăroaica Kristalina Georgieva, care conduce Banca Mondială, şi Nadia Calvino, ministrul spaniol al Economiei.
 

Candidatul Partidului Popular European (PPE, dreapta) în fruntea executivului european, germanul Manfred Weber, ar fi renunţat, au declarat surse apropiate acestuia pentru AFP.

Condiţia pusă ar fi fost să fie ales săptămâna viitoare la preşedinţia Parlamentului European. În urma retragerii lui s-ar putea afla dacă un alt candidat, cel al social-democraţilor, Frans Timmermans, actual prim-vicepreşedinte al Comisiei, poate obţine dubla majoritate cerută în Consiliu şi Parlamentul European pentru a ocupa postul.

Potrivit a doi responsabili implicaţi în negocieri, tabăra social-democrată s-a angajat în alegerea lui Manfred Weber, dar a acceptat şi să acorde PPE o altă favoare, preşedinţia Consiliului, pentru a se asigura că partidul de dreapta, al cărui sprijin este indispensabil, îl va susţine pe Timmermans.

Weber şi-ar putea anunţa retragerea duminică, după ce vor exista asigurări că liderii altor familii politice au aprobat "deal-ul".

Cancelarul german Angela Merkel a discutat despre această retragere cu omologii săi europeni Emmanuel Macron, Pedro Sanchez şi Mark Rutte, prezenţi la summit-ul G20 de la Osaka.

Acordul urmează să fie încheiat duminică seară şi comunicat şefilor grupurilor politice pentru alegerea preşedintelui noului Parlament săptămâna viitoare la Strasbourg.

Pe lângă preşedinţia Comisiei şi a Consiliului, postul de şef al diplomaţiei europene urmează să fie atribuit, respectând paritatea şi echilibrul geografic.

Potrivit unor surse din PPE, liberalii blochează acordul şi solicită, la fel ca şi PPE, preşedinţia Consiliului.

Două nume sunt menţionate în prezent pentru acest post: cel al preşedintelui român Klaus Iohannis, membru PPE, şi premierul belgian Charles Michel pentru liberali.

Bulgăroaica Kristalina Georgieva, de la PPE, este menţionată pentru diplomaţia europeană, post pentru care liberalii nu au avansat niciun nume.

În ceea ce o priveşte pe liberala daneză Margrethe Vestager, figură importantă a actualei Comisii, ea ar putea deveni prima vicepreşedintă a executivului de la Bruxelles, ceea ce ar echilibra repartizarea posturilor.

Pentru a câştiga, Frans Timmermans va trebui să treacă de ostilitatea a cinci ţări: cele patru membre al grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Slovacia şi Cehia) şi Italia.

Dacă olandezul va eşua, mai mulţi responsabili europeni au avertizat că Margrethe Vestager, candidata liberală pentru preşedinţia Comisiei, nu va obţine sprijinul PPE şi nici pe cel al social-democraţilor, astfel că PPE va încerca să propună atunci un alt candidat.

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.