Multe dintre candidaturile la Premiul Nobel al Păcii în 2023 depuse până la termenul-limită de marţi - de la cea a secretarului general al NATO Jens Stoltenberg şi până la cea a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski - sunt impregnate de Războiul din Ucraina, fără ca acest lucru să facă neapărat din ele favorite, relatează AFP.
Cele câteva nume ale persoanelor şi instituţiilor propuse Comitetului Nobel norvegian - făcute publice - au legătură cu războiul rus care sfâşie Ucraina de apropae un an sau cu opoziţia faţă de preşedintele rus Vladimir Putin.
Potrivit Statutului Nobel, lista candidaturilor este ţinută secretă timp de cel puţin 50 de ani.
Însă miile de persoane care propun candidaturile - parlamentari şi miniştri din toate ţările, foşti laureaţi şi anumiţi profesori universitari - au libertatea să dezvăluie identitatea celor pe care-i susţin.
Nobelul Păcii din 2023 urmează să fie anunţat la începutul lui octombrie, la Oslo, iar în fiecare an sunt propuse sute de nume - în 2022 au fost propuse 343.
”GARANTAREA PĂCII VIITOARE ÎN EUROPA”
Un ales al dreptei populiste norvegiene a sugerat că îl propune la Nobel pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a devenit un simbol al rezistenţei în faţa invaziei ruse, lansată la 24 februarie 2022.
Acelaşi deputat a propus şi numele compatriotului său Jens Stoltenberg care, consideră el, ”merită premiul pentru munca sa exemplară în calitate de secretar general al NATO într-o perioadă dificilă pentru Alianţă; ofensiva brutală şi neprovocată împotriva unei ţări vecine paşnice”.
Între candidaţi se mai află preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, propus de către preşedintele Senatului pakistanez pentru eforturile sale de pace ”înaintea şi în timpul Războiului Rusia-Ucraina”.
Între candidaţi se află, de asemenea, opozanţi ai regimului lui Vladimir Putin, ca Aleksei Navalnîi, un activist anticorupţie aruncat în închisoare în Rusia după ce a fost otrăvit cu noviciok, şi jurnalistul Vladimir Kara-Murza, încarcerat după ce a supravieţuit, la rândul său, afirmă el, după două otrăviti.
”Noi ştim azi că baza acestui război este un regim rus construit pe corupţie şi opresiune”, declară o deputată norvegiană, care a propus candidatura lui Vladimir Kara-Murza.
Vladimir Kara-Murza ”participă la lupta politică cea mai importantă pentru a pune capăt Războiului din Ucraina şi a garanta pacea viitoare în Europa”, subliniază ea, citată de agenţia NTB.
PRAFUL DE SCĂRPINAT AL KREMLINULUI
Precedentele două ediţii ale Nobelului Păcii au dat partea leului criticilor celui mai puternic om de la Moscova.
Anul trecut, premiul a fost acordat unui trio alcătuit din ONG-ul rus Memorial - a cărui dizolvare a fost ordonată de căre justiţia rusă -, Centrul ucrainean al Libertăţilor Civile şi activistului belarus încarcerat Ales Bialiaţki.
”Acest premiu nu este pentru Vladimir Putin (...), pentru că Guvernul său, la fel ca Guvernul belarus, este un guvern autoritarist, care reprimă activiştii drepturilor omului”, declara preşedinta Comitetului Nobel Berit Reiss-Andersen.
La ceremonia de înmânare a premiului, reprezentantul Memorial, Ian Racinski, a denunţat ”războiul de agresiune nebun şi criminal împotriva Ucrainei”.
În 2021, alt ”praf de scărpinat” al Kremlinului, jurnalistul Dmitri Muratov, redactrul-şef al Novaia Gazeta, a fost recompensat, împreună cu colega sa filipineză Maria Ressa, amândoi fiind prezentaţi ca heralzi ai unei libertăţi a presei, călcată în picioare în Rusia şi Filipine.
APĂRAREA MEDIULUI
Directorul Institutului de Cercetarea Păcii de la Oslo (PRIO) Henrik Urdal consideră improbabil ca acest Comitet Nobel să se lase acuzat de ”eurocentrist”.
”Mă îndoiesc ca ei să atribuie un al treilea premiu, la rând, care să arate cu degetul către Rusia”, declară al AFP.
”Comitetului îi era dificil anul trecut să treacă mai departe, pentru că Războiul din Ucraina era atât de important şi dominant. Însă este indispensabil să pui reflectoarele pe alte problematici internaţionale în alte locuri din lume”, consideră el.
Un Nobel a Păcii care să fie acordat apărătorilor mediului revine cu regularitate în speculaţiile recente.
Deputata norvegiană ecologistă Lan Marie Berg a anunţat miercuri că a propus două tinere activite în lupta împotriva modificărilor climatice, pe suedeza Greta Thunberg, în vârstă de 20 de ani, al cărei nume circulă de ani de zile, şi pe tânăra ugandeză Vanessa Nakate, în vârstă de 27 de ani.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
