Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a publicat luni raportul său anual, în care a prezentat măsurile luate de Alianţă anul trecut pentru a asigura "siguranţa celor aproape un miliarde de cetăţeni ai noştri”, se arată într-un comunicat al blocului transatlantic. Şeful blocului militar s-a declarat încurajat de faptul că România îşi propune să cheltuiasc[ 2% din PIB pentru apărare anul acesta şi îndeamnă şi alte state membre să facă eforturi în acest sens.
Raportul subliniază cum se adaptează NATO la noul mediu de securitate prin consolidarea apărării colective şi prin proiectarea stabilităţii dincolo de graniţe.
Secretarul general al NATO a amintit că patru grupuri de luptă multinaţionale, la care participă cel puţin 17 ţări aliate, sunt desfăşurate în Estonia, Letonia, Lituania şi Poland.
“Ne sporim prezenţa în sud-estul Alianţei, având în centru o brigadă multinaţională în România”, se arată în raport.
“Programul nostru de apărare antirachetă reprezintă o investiţie pe termen lung împotriva unei ameninţări pe termen lung. Baza de apărare antirachetă Aegis Ashore din România este capabilă în prezent de operaţiuni non-stop – ceea ce creşte semnificativ acoperirea defensivă a teritoriului NATO împotriva atacurilor cu rachete cu rază de acţiune scurtă şi medie, din afara zonei euro-atlantice”, scrie în document.
Secretarul general a menţionat în raport şi prezenţa consolidată din regiunea Mării Negre, în care România joacă un rol important.
În plus, în paralel cu actuala consolidare a măsurilor sale de disuasiune pe flancul estic, Alianţa s-a concentrat asupra dialogului politic cu Moscova, prin cele trei reuniuni ale Consiliului NATO-Rusia de anul trecut.
Secretarul general a subliniat că Alianţa a depus eforturi pentru proiectarea stabilităţii în afara graniţelor sale, prin antrenarea forţelor locale din Afganistan şi Irak, în cadrul luptei împotriva terorismului. De asemenea, blocul aliat a trimis misiuni de antrenare în ţări precum Iordania, Maroc şi Tunisia. În plus, avioane AWACS susţin Coaliţia Globală anti- Statul Islamic.
NATO a înfiinţat anul trecut şi o Divizie pentru Informaţii, care să îi permită o înţelegere aprofundată a ameninţărilor cu care se confruntă.
Un punct important în raport l-a reprezentat bugetul pentru apărare. În 2016, 23 de aliaţi şi-au crescut cheltuielile în acest sector, în termeni reali, cu 3,8%, adică 10 miliarde de dolari.
Secretarul general a confirmat, însă, că numai cinci aliaţi au cheltui 2% din PIB pentru apărare în 2016, aşa cum prevăd normele NATO. „Este realist ca toţi aliaţii să ajungă la acest obiectiv. Toţi aliaţii au fost de acord cu el, la cel mai înalt nivel, şi poate fi atins”, a subliniat el.
De altfel, Stoltenberg a amintit că, în anul 2000, aliaţii europei alocau împreună 2% din PIB pentru apărare.
El s-a declarat încurajat că România intenţionează să atingă această ţintă în 2017, iar Lituania şi Letonia au planuri similare pentru 2018.
Şeful NATO a încurajat aliaţii să îşi intensifice eforturile în acest sens şi a anunţat că acest subiect va vigura pe agenda viitoarei reuniuni a liderilor blocului militar.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
