Spania a marcat marţi 40 de ani de la tentativa de lovitură de stat de la 23 februarie 1981 în absenţa fostului rege Juan Carlos, care a jucat un rol-cheie în zădărnicirea acestui puci, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”În urmă cu 40 de ani, Spania a trăit un atac împotriva sistemului său democratic de o gravitate extraprdinară”, a declarat regele Felipe al VI-lea, fiul lui Juan Carlos, într-o ceremonie organizată în Camera Deputaţilor, în prezenţa şefului Guvernului, socialistul Pedro Sánchez.

La această ceremonie, marele absent a fost Juan Carlos, care a abdicat în 2014 şi a plecat în exil în august, în Emiratele Arabe Unite (EAU), în contextul multiplicării unor suspiciuni cu privire la originea opacă a averii sale.

Fostul suveran, care a reglat anul trecut aproape 680.000 de euro cu fiscul spaniol, într-o încercare de a evita proceduri judiciare cu privire la spălare de bani, este vizat în total de trei anchete judiciare.

Imaginea locotenet-colonelului Gărzii Civile Antonio Tejero Molina care pătrunde, la 23 februarie 1981, cu pistolul în mână, în incinta Cortes -Camera inferioară a Parlamentului - în fruntea a aproape 200 de oameni de-ai săi a rămas în Istorie.

La nici şase ani de la moartea dictatorului Francisco Franco, Spania se afla atunci în plin proces de democratizare, pe care aceşti militari voiau să-l oprească.

Însă, de la Palatul Zarzuela, Juan Carlos I, în vârstă de 43 de ani atunci, depune toată energia pentru a zădărnici această lovitură de stat, sunându-i unul câte unul pe generalii care conduceau diverse regiunimilitare din ţară şi susţinând o alocuţiune solemnă la televiziune, purtând uniforma de căpitan general al Forţelor armate.

”Coroana, simbolul permanenţei şi unităţii patriei, nu va tolera în niciun fel acţiuni sau atitudini ale unor persoane care pretind să întrerupă prin forţă procesul democratic”, declara el atunci.

Tejero şi oamenii săi au acceptat până la urmă să se predea la 24 februarie, la prânz, şi să elibereze deputaţii şi miniştrii pe care-i reţineau ostatici.

Cotdianul El Mundo sacrie că absenţa lui Juan Carlos, exilat ”din cauza erorilor sale condamnabile, nu trebuie să păteze rolul strălucitor pe care l-a jucat atunci când îi comemorăm alocuţiunea televizată (...). El a oprit astfel puciul, iar democraţia a ieşit consolidată până la a fi comparabilă cu cele mai bune din Occident”.

Felipe al VI-lea, un martor direct al acestei nopţi istorice la vârsta de 13 ani, a adus marţi un omagiu acestui rol.

”Fermitatea şi autoritatea sa au fost determinante în apărarea şi triumful democraţiei”, a insitat suveranul, care s-a distanţat de tatăl său, renunţând în martie la moştenirea sa şi retrăgându-i indemnizaţia anuală, estimată la aproape 200.000 de euro.

DEMOCRAŢIE ÎN DEZBATERE

La 40 ani de la puciul eşuat, democraţia şi instituţiile spaniole fac în continuare obiectul unor dezbateri.

Numărul trei în Guvern, liderul Partidului Podemos (stânga radicală) Pablo Iglesias a declanşat recent o polemică, după ce a declarat că nu există în Spanie ”o situaţie de normalitate politică şi democatică deplină”.

Mai multe partide mici reprezentate în Camera Deputaţilor - precum formaţiunile separatiste Stânga Republicană din Catalonia şi Împreună pentru Catalonia - au decis să boicoteze ceremonia, din cauza prezenţei reglui Felipe al VI-lea.

Într-un manifest, aceste formaţiuni afirmă că Spania ”nu va putea fi considerată deplin o democraţie (...) atât timp cât statul spaniol se va sprijini pe aceleaşi structuri politice, juridice, poliţiste şi monarhice ca acum 40 de ani”.

”Noi vedem zilele acestea, în stradă, nemulţumirea socială, protestul şi lehamitea faţă de aceste lacune democratice”, apreciază ele, referindu-se la manifestaţii violente care zguduie mai ales Barcelona de la încarcerarea, marţea trecută, a rapperului Pablo Hasél cu privire la ”apologia terorismului” prin mesaj postate pe Twitter.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.