Pentagonul poate să vorbească despre un moment istoric după ce Statul Islamic (SI) şi-a pierdut ”califatul” autoproclamat în lupta pe care o poartă de ani de zile împotriva jihadiştilor, scrie AFP.
Cel puţin din punct de vedere militar, Statele Unite pot să revendice un succes semnificativ în strategia lor, care constă în a acţiona ”împreună cu şi prin intermediul” forţelor locale. Este vorba despre forţe de securitate din Irak şi o miliţie kurdă din Siria, care şi-au asumat grosul luptelor - şi pierderilor umane.
Însă SI numără în continuare mii de combatanţi în mai multe ţări şi se pun câteva întrebări: pierderea teritoriilor aflate odinioară sub controlul grupării va fi sinonimă cu o înfrângere de durată? Decizia preşedintelui american Donald Trump de a-şi retrage grosul trupelor americane din Siria va afecta deznodământul?
Generalul Raymond Thomas, care conduce forţele speciale americane, a avertizat recent împotriva utilizării termenului ”victorie” împotriva SI.
”Obiectivul este reducerea ameninţării în această regiune”, a subliniat el. ”Noi suntem pe punctul de a reduce această ameninţare şi (...) pe cale de a stabili ce capcitate reziduală trebuie să rămână pe loc în regiune pentru a face astfel încât să garantăm acest obiectiv”.
Trump a proclamat în decembrie victoria contra SI, însă, în opinia lui John Spencer de la Modern War Institute, din cadrul Academiei Militare West Point, acest lucru nu este atât de simplu.
SI ”este o organizaţie teroristă. Tot ceea ce au de făcut (membri săi) este să lase armele în jos, să încerce să se topească în populaţie şi să fugă”, a declarat el pentru AFP. ”Ei nu au plecat şi nu vor pleca pur şi simplu”.
”FALSE SENTIMENT DE SECURITATE”
Misiunea condusă de Statele Unite a început în 2014, în timpul preşedintelui democrat Barack Obama, după ce combatanţi din cadrul SI au cucerit porţiuni mari cât teritoriul Marii Britanii de o parte şi de alta a frontierei dintre Irak şi Siria.
Washingtonul a format atunci o coaliţie care a unit peste 70 de ţări, dintre care mai multe au început să bombardeze poziţii SI, la sfârşitul lui 2014.
De atunci, coaliţia a efectuat aproximativ 34.000 de atacuri aeriene în Siria şi Irak.
Mai degrabă decât să angajeze un număr mare de trupe în bătălie, coaliţia a combinat campania aeriană, formarea forţelor locale şi consilierea acestora din urmă.
Aceasta este o hotărâre care decurge în parte din Războiul din Irak, în care au fost ucişi peste 4.400 de militari.
Strategia a dat rezultate mai rapid în Irak, unde armata naţională, care s-a prăbuşit în faţa înaintării SI, s-a transformat într-un corp care i-a izgonit pe jihadişti oraş cu oraş, până la recucerirea fiefului lor de la Mosul, în 2017.
Atunci când Donald Trump a ajuns la putere, el a continuat, în mare, strategia lui Barack Obama, folosind însă un limbaj mai dur şi mai puţine restricţii în atacurile aeriene.
”Global, strategia americană a fost eficientă în a face SI să dea înapoi”, declara pentru AFP Daniel Byman, de la Centrul pentru politici în Orientul Mijlociu din cadrul Brookings Institution.
Însă ea nu a rezolvat problema guvernării locale în Siria, unde războiul civil a creat condiţiile care au permis SI să înflorească.
”SI rămâne, deci, activ - au existat sute de morţi numai luna aceasta - ca mişcare insurecţională”, adăuga Byman, intervievat în ianuarie.
Preţul plătit de forţele locale susţinute de Statele Unite a fost foarte mare - mii de combatanţi sirieni şi irakieni au fost ucişi.
Decizia lui Trump de a se retrage total din Siria i-ar lăsa pe kurzi şi mai vulnerabili unui atac al Turciei, care îi consideră pe combatanţii kurzi drept ”terorişti”.
Acestea este motivul din cauza căruia el s-a lăsat până la urmă convins să lase o forţă reziduală de cel puţin 200 de militari în nord-estul sirian, sperând astfel să-i convingă pe europeni să participe la o forţă de observaţie de 1.000 de oameni, pentru a-i proteja pe kurzi.
În afară de militarii din nord-est, Washingtonul intenţionează să păstreze 100-200 de militari la baza americană Al-Tanf, în sudul Siriei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
