Preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a pus capăt unei aşteptări de cinci ani a popoarelor indigene şi a legalizat prin decret şase noi rezervaţii, inclusiv un teritoriu vast în centrul pădurii amazoniene, o rază de ”speranţă” pentru autohtoni, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Aceste rezervaţii le garantează indigenilor folosirea exclusivă a resurselor naturale şi le păstrează modul de trai tradiţional.

Ele sunt considerate de către cercetători drept adevărate ”metereze” împotriva despăduririi, o miză majoră în lupta împotriva modificărilor climatice.

Niciun pământ indigen nou nu a fost legalizat în mandatul lui Jair Bolsonaro (2019-2022), predecesorul de extremă dreapta al lui Lula, care a promis, înainte de a ajunge la putere, să ”nu le cedeze un centimetru în plus” autohtonilor.

Ultima legalizare a unor pământuri indigene a avut loc în Brazilia în aprilie 2018.

”Este un proces care necesită timp, dar noi vom face în aşa fel încât să se legalizeze cel mai mare număr posibil de rezervaţii indigene. Dacă vrem să atingem o despădurire zero până în 2030, avem nevoie de rezervaţii indigene omologate”, a subliniat vineri Luiz Inacio Lula da Silva.

În timpul lui Jair Bolsonaro, despădurirea medie anuală a crescut cu 75% faţă de deceniul precedent.

RAONI, INVITAT DE MARCĂ

Lula a semnat vineri decretele alături de personalităţi indigene de prim plan, ca liderul Raoni Metuktire, care i-a dăruit o podoabă tradiţională pentru cap din pene albastre şi roşii.

Ceremonia a avut loc în ultima zi a Taberei "Terra Livre"  (”Pământ liber”), adunarea anuală a mii de autohtoni veniţi din întreaga ţară, în această săptămână, la Brasilia.

”În patru ani, vom face mai multe (pentru popoarele indigene) decât în ultimii opt ani, în care am guvernat deja (2003-2010)", a dat asigurări preşedintele de stânga, care şi-a început al treilea mandat în februarie.

Două dintre cele şase rezervaţii legalizate se situează în Amazonia, inclusiv cea care este cea mai vastă dintre ele - denumită Unieuxi - atribuită unui număr de 249 de indigeni din popoarele maku şi tukano.

Ea se întinde pe o suprafaţă de 550.000 de hecatre, în statul Amazonas (nord).

Toate cele şase rezervaţii legalizate însumează 620.000 de hectare.

Alte două rezervaţii se află în nord-estul ţării, una în sud şi una în partea centrală.

”Asta este o greutate mai puţin pe umerii noştri. Este cea mai bună veste pe care o puteam auzi, să ştim că pământurile noastre au fost  legalizate. Asta ne umple de speranţă”, a declarat AFP-TV Claudia Tomás, în vârstă de 44 de ani, originară din teritoriul Unieuxi.

”Acest lucru ne asigură în privinţa viitorului copiilor noştri. Este o zi fericită, chiar dacă sunt un pic trist, pentru că decretul care ne legalizează pământurile nu a fost semnat azi”, a declarat Tehe Pataxo, în vârstă de 29 de ani, care aşteaptă demarcarea oficială a teritoriului său, situat în statul Bahia (nord-est).

Decretele semnate vineri de către Lula transformă pământurile ancestrale ale indigenilor în sanctuare inviolabile, pe care statul brazilian are obligaţia să le apre de traficanţi de lemn şi căutători de aur.

Acest lucru nu a împiedicat însă mii de căutători de aur clandestrini să distrugă pădurea şi să polueze cursuri de apă în Rezervaţia Yanonami, cea mai mare din Brazilia, care are o suprafaţă cât a Portugaliei.

”SCRIEREA UNEI NOI ISTORII”

Potrivit unui ultim recensământ, care datează din 2010, aproximativ 800.000 de indigeni trăiesc în Brazilia, majoritatea în rezervaţii care reprezintă 13,75% din teritoriul brazilian.

”Cei care spun că aceste pământuri care vă sunt rezervate sunt prea mari, trebuie să-şi amintească că, înainte de sosirea colonizatorilor portughezi, voi ocupaţi 100% din teritoriu”, a tunat Lula, în aplauzele publicului.

Noi omologări urmează să aibă loc în curând.

Luna trecută, ministrul Afacerilor Indigene, Sonia Guajajara, a anunţat că 14 pământuri indigene - inclusiv cele şase omologate vineri - sunt pregătite să fie legalizate, însumând 900.000 de hectare.

”Vom scrie o nouă istorie, pentru binele întregii umanităţi, al planetei noaste”, a declarat vineri ministrul înainte de semnarea decretelor.

”Noi, popoarele autohtone, reprezentăm doar 5% din populaţia mondială, însă protejăm peste 80% din biodiversitatea mondială”, a conchis această fostă activistă, în vârstă de 49 de ani, al cărei minister a fost înfiinţat de către Lula cu scopul de a oferi cât mai mult loc problemelor indigene în Guvernul său.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.