Oraşul San Francisco din California a lansat marţi o procedură judiciară fără precedent împotriva a zece giganţi din industria alimentelor ultraprocesate, acuzându-i că au creat o „criză de sănătate publică” care afectează finanţele metropolei americane, relatează Le Figaro.
Metropola democrată atacă astfel producătorii de chipsuri, băuturi răcoritoare, preparate alimentare sau cereale pentru copii care îşi fabrică produsele alimentare în laborator, adăugându-le numeroşi aditivi - coloranţi, emulgatori, îndulcitori etc.
Mai precis, plângerea municipalităţii San Francisco vizează companiile: Kraft Heinz Company, Mondelez International, Post Holdings, The Coca-Cola Company, PepsiCo, General Mills, Nestlé USA, Kellogg, Mars Incorporated şi ConAgra Brands.
„Aceste companii au creat o criză de sănătate publică prin conceperea şi comercializarea alimentelor ultraprocesate”, a explicat David Chiu, procurorul oraşului. „Au obţinut profituri enorme din asta şi acum trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru daunele pe care le-au cauzat”, a adăugat el.
Conform plângerii, alimentele ultraprocesate „reprezintă peste 70% din produsele din supermarketuri” din Statele Unite şi „peste jumătate” din dieta americanilor. Prezenţa lor omniprezentă pe rafturi a provocat o „creştere dramatică a incidenţei obezităţii, diabetului, bolilor de inimă, cancerului şi altor boli cronice”, subliniază reclamantul.
Aproximativ 40% dintre americani suferă de obezitate, una dintre cele mai ridicate rate din lume, iar 16% dintre ei sunt diabetici, potrivit statisticilor oficiale.
San Francisco solicită despăgubiri, într-un cuantum nespecificat, pentru costurile de sănătate suportate de comunitate. Oraşul are o populaţie de peste 827.000 de locuitori, ceea ce-l face al patrulea ca mărime din statul California şi al 17-lea din SUA ca număr de locuitori.
Oraşul acuză în special producătorii că au încălcat legislaţia californiană în materie de concurenţă, adoptând o „comercializare neloială şi înşelătoare”, similară tehnicilor utilizate de industria tutunului.
Cele zece companii acţionate în justiţie „au făcut tot posibilul pentru a priva consumatorii de o alegere în cunoştinţă de cauză”, acuză plângerea. Ele „ştiau că alimentele pe care le produceau creează dependenţă, îi îmbolnăveau pe clienţii lor şi au ascuns adevărul de public”, afirmă reclamantul.
San Francisco şi zona înconjurătoare mai largă a golfului San Francisco reprezintă un centru internaţional al activităţii economice, al artelor şi al ştiinţelor, stimulat de universităţi de renume, sectoarele de înaltă tehnologie, sănătate, finanţe, asigurări, imobiliare şi servicii profesionale. În 2020, zona metropolitană, cu 4,5 milioane de locuitori, se afla pe locul 5 în clasamentul PIB-ului (874 miliarde de dolari) şi pe locul 2 în clasamentul PIB-ului pe cap de locuitor (131.082 dolari) dintre ţările OCDE. În 2023, San Francisco propriu-zis avea un PIB de 263,1 miliarde de dolari şi un PIB pe cap de locuitor de 325.000 de dolari. Oraşul găzduieşte numeroase companii, multe dintre ele din sectorul tehnologic, printre care Uber, Airbnb, OpenAI, Levi's, Gap, Dropbox şi Lyft.
Apărute la sfârşitul secolului al XIX-lea, alimentele ultraprocesate au început să fie produse în masă pentru a hrăni soldaţii americani în timpul celor două războaie mondiale, înainte de a inunda supermarketurile din întreaga lume în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Dar nocivitatea lor este din ce în ce mai denunţată şi se impune ca un subiect rar de consens politic în Statele Unite.
Secretarul sănătăţii din administraţia lui Donald Trump, Robert Kennedy Jr., contestat pentru poziţiile sale anti-vaccinare, este un critic foarte activ al alimentelor nesănătoase şi a făcut din lupta împotriva obezităţii şi diabetului o prioritate. Sub presiunea sa, marii producători de îngheţată s-au angajat să renunţe la coloranţii sintetici începând cu 2028.
Consumer Brands Association, care reprezintă mai multe dintre aceste companii date în judecată de San Francisco, a emis un comunicat în care afirmă că giganţii din industria alimentară lucrează în prezent la conceperea de produse cu mai multe proteine şi fibre şi cu mai puţin zahăr şi coloranţi sintetici. „În prezent, nu există o definiţie ştiinţifică consensuală a alimentelor ultraprocesate, iar încercarea de a clasifica alimentele ca fiind nesănătoase doar pentru că sunt procesate sau demonizarea alimentelor ignorând conţinutul lor nutriţional complet induce în eroare consumatorii şi exacerbează disparităţile în materie de sănătate”, a subliniat Sarah Gallo, o responsabilă a acestei organizaţii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
