NATO consideră că este responsabilitatea Rusiei să ”respecte” tratatul din 1987 care interzice armamentul nuclear cu rază intermediară (INF), susţinând astfel poziţia Washingtonului care acuză Moscova că nu-şi respectă angajamentele, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Îndemnăm Rusia să revină fără întârziere la respectarea totală şi verificabilă. Rusiei îi revine, în prezent, sarcina să respecte Tratatul INF”, afirmă Alianţa Nord-Atlantică într-o declaraţie publicată marţi, în urma unei reuniuni a şefilor diplomaţiilor statelor membre la Bruxelles.

Alianţa a anunţat că statele membre au conchis că Rusia încalcă acest tratat nuclear din Războiul Rece, deschizând astfel calea retragerii Statelor Unite din document, în cazul în care Rusia nu se conformează prevederilor tratatului, relatează The Associated Press.

Miniştrii de Externe ai statelor membre NATO îşi exprimă într-un comunicat ”susţinerea puternică faţă de concluzia Statelor Unite potrivit căreia Rusia îşi încalcă în mod grav obligaţiile” care-i revin în cadrul Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare.

Secretarul de Stat Mike Pompeo a anunţat în urma deciziei că Statele Unite urmează să-şi suspende obligaţiile care-i revin prin tratat în termen de 60 de zile, din cauza presupuselor încălcări ale Rusiei.

Preşedintele american Donald Trump a ameninţat cu retragerea unilaterală din tratatul bilteral, acuzând Rusia că-l încalcă.

Pe de altă parte, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a acuzat marţi Rusia că foloseşte Crimeea ca platformă pentru a prelua controlul asupra apelor în largul estului Ucrainei.

Aliaţii au depus marţi eforturi să găsească mijloace prin care să descurajeze Moscova să destabilizeze această fostă republică sovietică şi să respecte Tratatul INF.

Rusia a anexat Peninsula ucraineană Crimeea în 2014.

La 25 noiembrie, Paza de Coastă rusă a deschis focul asupra a trei nave militare ucrainene în largul Crimeei, unde se află baza Flotei ruse la Marea Neagră. Navele au fost confiscate, iar membrii echipajelor luaţi prizonieri.

Ministrul ucrainean de Externe Pavlo Klimkin a îndemnat NATO, în cadrul acestei reuniuni, să susţină Kievul în această confruntare cu Moscova la Marea Neagră şi la Marea Azov, o cale maritimă-cheie în comerţul ucrainean.

În prezent NATO efectuează misiuni de patrulare maritimă şi aeriană în regiune.

Stoltenberg a subliniat că NATO ”oferă deja o susţinere politică şi practică” Ucrainei.

”Exstă deja o importantă prezenţă NATO la Marea Neagră”, a subliniat el.

NATO a ajutat Ucraina să-şi modernizeze forţele armate şi să-şi consolideze prezenţa la Marea Neagră în ultimul an, trimiţând în regiune nave şi aeronave suplimentare de patrulare.

Trei state membre NATO din regiune - România, Turcia şi Bulgaria - au adoptat, de asemenea, măsuri.

Statele membre NATO şi UE au impus, de asemenea sancţiuni economice Rusiei după anexarea Crimeei, iar în prezent voinţa unei lărgiri a acestor sancţiuni este redusă.

Klimkin a salutat susţinerea politică pe care Kievul a primit-o la Bruxelles. Însă ”nu ar trebui să rămânem la nivel de declaraţii, oricât de puternice sunt aceste declaraţii”, a îndemnat el.

”Este necesar să creăm un răspuns coordonat faţă de acţiunile Rusiei”, a pledat ministrul ucrainean, precizând că a prezentat ”un set de măsuri practice şi un număr de propuneri” reuniunii cu privire la ceea ce pot face împreună NATO, Ucraina şi Georgia.

El a sugerat să se impună o interdicţie navelor ruse care intră în porturi ale altor ţări, în cazul în care Moscova continuă să blocheze Marea Azov şi a anunţat că va prezenta aceeaşi propunere statelor membre UE săptămâna viitoare.

Autorităţile ucrainene au anunţat marţi că traficul maritim a fost reluat pe mare, însă un oficial de rang înalt de la Departamentul de Stat american a apreciat că la NATO ”nimeni nu va percepe acest lucru drept o măsură satisfăcătoare, care să încheie problema”.

”Inclusiv o blocadă parţială este inacceptabilă din punctul nostru de vedere, atât în baza dreptului internaţional, cât şi a obligaţiilor ruşilor faţă de ucraineni din perspectiva acordurilor lor bilaterale cu privire la modul în care gestionează trecerea”, a declarat acest oficial.

NATO este îngrijorată de asemenea de sistemul de rachete rus de tip SSC8. Statele Unite au împărtăşit informaţii ca probe membrilor Alianţei care arată că acest sistem de rachetă de croazieră cu lansare de la sol poate da Moscovei capacitatea de a efectua un atac nuclear în Europa anunţat din scurt sau neanunţat.

Washingtonul acuză că acest sistem încalcă prevederile Tratatului INF, care interzice o întreagă clasă de rachete de croazieră cu lansare de la sol cu o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.500 de kilometri, iar Trump ameninţă cu o retragere din tratat.

”Este urgent ca Rusia să-l respecte deplin, transparent şi verificabil, deoarece Tratatul INF este foarte important în securitatea noastră”, a subliniat Stoltenberg marţi.

Unele state europene membre NATO se tem că Trump ar putea să anunţe în următoarele luni că Statele Unite părăsesc tratatul. Acest anunţ acordă Rusiei un termen de şase luni să se conformeze sau nu.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.