Recentele atacuri masive ale Rusiei împotriva marilor oraşe ucrainene au ca scop, potrivit experţilor, epuizarea populaţiei şi a apărării antiaeriene a Ucrainei, care a cerut din nou mai multe arme de la aliaţii săi occidentali, scrie AFP.
Potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Rusia a tras aproape 300 de rachete şi peste 200 de drone explozive Shahed în două atacuri, la 29 decembrie şi în noaptea de 1 spre 2 ianuarie, care s-au soldat cu moartea a aproximativ 50 de persoane.
La un an de la atacurile masive ale Moscovei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, această campanie de la mijlocul iernii a lovit instalaţii civile vitale şi zone rezidenţiale, potrivit Kievului. Ca de obicei, Moscova susţine că vizează doar ţinte militare.
Unul dintre obiectivele principale ale Kremlinului - explică Mick Ryan, cercetător asociat la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS) - este de a "testa" apărarea antiaeriană a Ucrainei, care a fost întărită de sistemul american Patriot şi de echivalentul său franco-italian, SAMP/T MAMBA.
Moscova caută să se angajeze într-o cursă contra cronometru în speranţa că "Ucraina va rămâne fără interceptoare înainte ca Rusia să rămână fără rachete şi drone", relatează acest general australian în retragere pe X (ex-Twitter).
Rusia a trecut la o economie de război, în timp ce Occidentul se străduieşte să furnizeze cantitatea necesară de rachete antiaeriene sol-aer, care sunt mult mai complexe şi mai scumpe de fabricat decât unele drone construite parţial din echipamente civile.
Principala ţintă a atacurilor ruseşti este "industria de apărare", pe care Kievul încearcă să o consolideze în faţa scăderii livrărilor de arme occidentale, potrivit Ministerului britanic al Apărării.
Ruşii "încearcă acum să atace complexul militar-industrial, companiile, nu infrastructura energetică (spre deosebire de iarna trecută, n.r.), ci producţia de armament", explică pentru AFP analistul militar Mykola Bielieskov, de la Institutul ucrainean pentru studii strategice.
"Am început să producem mai multe arme decât înainte", a declarat pentru AFP Sergiy Zgourets, director al centrului de cercetare ucrainean Defence Express, referindu-se la muniţii, drone, vehicule blindate şi radare.
Pentru a atinge aceste obiective, "secvenţierea şi mixul de proiectile ruseşti s-au schimbat, au devenit mai complexe", explică pentru AFP Stéphane Audrand, consultant francez în domeniul riscurilor internaţionale.
Comandantul-şef al armatei ucrainene a descris pe Telegram gama de proiectile folosite de ruşi în timpul atacului din 1-2 ianuarie: drone, rachete de croazieră moderne, rachete mai vechi şi rachete balistice.
Ucraina susţine, de asemenea, că a doborât 10 rachete hipersonice Kinjal, despre care Kremlinul susţine că erau "invincibile".
Scopul atacurilor ruseşti este, de asemenea, ca de la începutul războiului în februarie 2022, de a submina moralul populaţiei.
"Victoriile" ruseşti pe teren sunt locale şi au un cost uman exorbitant, aşa că Putin încearcă din nou această altă pârghie de presiune", analizează Tatiana Kastouéva-Jean, de la Institutul Francez de Relaţii Internaţionale.
"Nu voi renunţa, sunt pregătit pentru orice, veţi suferi fără încetare şi veţi muri dacă nu vă supuneţi condiţiilor mele' - acesta este mesajul său", explică ea, intervievată de AFP.
Preşedintele rus se adresează de asemenea Occidentului, dorind să demonstreze că 'sprijinul acordat Ucrainei nu face decât să prelungească suferinţa populaţiei şi să transforme Ucraina într-un abis financiar, unde infrastructura costisitoare poate fi reconstruită la nesfârşit', potrivit acesteia.
Aceste atacuri capătă în cele din urmă o dimensiune de represalii, consideră Tatiana Stanovaya, fondatoarea R. Politik, un centru de analiză a politicii ruseşti. După atacurile ucrainene asupra oraşului rus Belgorod, care au provocat moartea a 25 de oameni la 30 decembrie, Vladimir Putin a transmis următorul mesaj: "Ucraina nu ne poate ataca fără consecinţe", spune ea.
În faţa acestei campanii ruseşti, şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a cerut accelerarea livrărilor occidentale de "sisteme suplimentare de apărare aeriană, drone de luptă" şi "rachete cu o rază de acţiune de peste 300 de kilometri".
Acest mesaj a fost reluat de Polonia, care a cerut miercuri ca Ucraina să fie dotată cu rachete cu rază lungă de acţiune pentru a riposta la atacurile ruseşti.
Kievul aşteaptă, de asemenea, avioanele de luptă F-16 promise de mai multe ţări europene, care pot contribui la apărarea antiaeriană cu rachete aer-aer.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
