Rusia s-a declarat sâmbătă pregătită să ofere o asistenţă de care are nevoie Armenia, care se află într-un conflict armat cu Azerbaidjanul în regiunea separatsistă azeră Nagorno Karabah, în cazul în care confruntările armate se extind pe teritoriul armean, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Moscova, care şi-a reiterat apelul la un armistiţiu, a făcut acest anunţ după ce premierul armean Nikol Paşinian i-a cerut preşedintelui rus Vladimir Putin să înceapă consultări ”urgente” cu privire la un eventual ajutor rus în domeniul securităţii.

Armenia formulează această cerere la o zi după eşecul unor noi negocieri între Armenia şi Azerbaidjan, care vizau să implementeze un armistiţiu.

Rusia dispune de o bază militară la Gumri, al doilea cel mai important oraş din Armenia. Ea este legată totodată cu Erevanul printr-un tratat de securitate colectivă, însă a subliniat în trecut că acest tratat nu se aplică în Nagorno Karabah.

”Rusia va acorda Erevanului orice asistenţă necesară, dacă lupte au loc în mod direct pe teritoriul Armeniei”, a anunţat diplomaţia rusă.

Într-o scrisoare adresată lui Vladimir Putin, Paşinian a anunţat sâmbătă că înfruntări armate se apropie de frontiera armeană şi a acuzat din nou Turcia de susţinerea Azerbaidjanului.

Invocând bunele relaţii între cele două ţări şi un tratat comun de prietenie, cooperare şi asistenţă reciprocă, Paşinian a cerut ajutorul Moscovei.

”Premierul armean i-a cerut preşedintelui rus să înceapă consultări urgente în scopul stabilirii naturii şi cantităţii ajutorului pe care Federaţia rusă îl poate acorda Armeniei în vederea asigurării securităţii”, a anunţat diplomaţia armeană.

RISCUL ESCALADĂRII

Un fost ambasador american, Carey Cavanaugh, apreciază că o intervenţie militară directă în conflict nu este în interesul Moscovei.

”O intervenţie a trupelor ruse sau turce în acest stadiu ar conduce la o escaladare semnificativă a conflictului”, declară  el pentru AFP.

În opinia sa, Moscova ar putea să se limiteze la desfăşurarea unor forţe care să asigure securitatea frontierei armene sau să asiste refugiaţi.

La rândul său, preşedintele azer Ilham Aliev a anunţat sâmbătă, pe Twitter, că ”nu vede” şi ”nu vrea” intervenţia unei ţări terţe.

”Aceasta este o luptă între noi şi armeni. Nu trebuie să se amestece nimeni”, a subliniat el.

În acest conflict, Baku este suspectat că primeşte o susţinere consolidată din partea Turciei, prin intermediul unor specialişti militari şi mercenari sirieni, acuzaţii respinse ferm de ambele ţări vizate.

Confruntările armate continuau sâmbătă, după eşecul unei întâlniri la Geneva între şefii diplomaţiilor armeană şi azeră.

Autorităţile din Nagorno Karabah au semnalat sâmbătă bombardarea capitalei separatiste Stepanakert, a satelor Martuni, Martakert şi oraşului strategic Şuşa şi au evocat un mort civil şi răniţi.

Armata azeră a acuzat, la rândul ei, tot sâmbătă, Erevanul de tiruri de artilerie asupra oraşului Tener şi altor trei sate.

Mediatori francezi, ruşi şi americani reuniţi vineri seara în cadrul Grupului de la Minsk din cadrul OSCE auu anunţat, însă, că beligeranţii au convenit ”să nu vizeze în mod deliberat populaţii civile sau ţinte nemilitare”.

”MUNIŢIE CU FOSFOR”

O purtătoare de cuvânt a Ministerul armean al Apărării, Şuşan Stepanian, a denunţat folosirea unei ”muniţii cu fosfor” - interzisă - de către Azerbaidjan şi a publicato înregistrare video în care apar jerbe albe care se abat asupra unei zone împădurite în flăcări.

Un oficial de rang înalt azer, Hikmet Hajiyev, a denunţat, pe Twitter, din contră, folosirea fosforului de către Erevan, în apropeire de Şuşa, ”pentru a bruia vderea dronelor folosite de către armata azeră”.

Nagorno Karabah a ieşit din Azerbaidjan în anii '90, în urma unui război de secesiune soldat cu 30.000 de morţi şi sute de mii de deplasaţi.

După reluarea intensă a confruntărilor armate la 27 sepembrie, forţele azere au recucerit părţi importante de teritoriu, în principal în sudul Nagorno Karabah, şi se apropie de un drum vital între Armenia şi Stepanakert.

Potrivit unor bilanţuri parţiale, aceste confruntări armate, cele mai grave de la începutul anilor '90. s-au soldat cu 1.250 de morţi.

Putin, a cărui ţară face oficiul de arbitru în regiune, a evocat săptămâna trecută un bilanţ care se apropia de 5.000 de morţi.

Trei încercări de armistiţiu umanitar au fost făcute ţăndări până în prezent.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.