O instanţă belgiană a obligat miercuri Polonia şi România să preia o livrare de vaccinuri COVID-19 în valoare de 1,9 miliarde de euro (2,2 miliarde de dolari) produse de compania farmaceutică americană Pfizer, relatează Reuters. Potrivit comunicatului instanţei, România are de plătit 600 de milioane de euro.
Pfizer a dat în judecată Polonia şi România la sfârşitul anului 2023 într-o instanţă belgiană pentru a obliga cele două ţări să respecte un contract semnat între Comisia Europeană şi Pfizer pentru livrarea unui număr stabilit de doze de vaccin pe parcursul mai multor ani, a precizat instanţa.
Polonia a refuzat în aprilie 2022 să respecte contractul, invocând evoluţia pandemiei, războiul din Ucraina şi un posibil abuz de poziţie dominantă din partea Pfizer. România a luat ulterior aceeaşi decizie.
Instanţa de la Bruxelles a respins aceste argumente şi a obligat Polonia şi România să preia livrarea dozelor de vaccin şi să plătească banii datoraţi companiei Pfizer.
Polonia a fost obligată să preia doze de vaccin Pfizer în valoare de 1,3 miliarde de euro, în timp ce România a fost obligată să preia doze în valoare de 600 de milioane de euro.
Ministerul Sănătăţii din Polonia nu a făcut niciun comentariu imediat cu privire la hotărâre.
Guvernul român a declarat că nu are un anunţ oficial cu privire la hotărâre şi, prin urmare, nu poate face comentarii, precizează Reuters.
COMUNICATUL INTEGRAL AL INSTANŢEI (TRIBUNALUL FRANCOFON DE PRIMĂ INSTANŢĂ DIN BRUXELLES)
Decizie pronunţată în cauza Pfizer BioNTech împotriva României şi împotriva Poloniei
În ceea ce priveşte România:
La 20 mai 2021, Comisia Europeană a încheiat cu compania farmaceutică Pfizer un contract de achiziţie a unor doze de vaccinuri împotriva Covid-19. Acest contract de achiziţie a fost încheiat în numele statelor membre ale UE în urma unei proceduri centrale de atribuire a contractelor de achiziţii publice, denumită „procedură negociată fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare”.
Acest contract prevedea, în special, obligaţia fiecărui stat membru de a achiziţiona un număr specific de doze de vaccin împotriva Covid-19 prevăzut într-un tabel de repartizare elaborat de Comisie în colaborare şi de comun acord cu statele membre participante, printre care se număra şi România.
În decembrie 2023, Pfizer a chemat România în faţa Tribunalului francofon de Primă Instanţă din Bruxelles pentru executarea silită a contractului menţionat anterior, ca urmare a refuzului acesteia din urmă de a prelua livrarea tuturor dozelor şi de a plăti preţul convenit.
Tribunalul a indicat mai întâi că elementele care i-au fost prezentate nu îi permiteau să constate o neregulă în procesul de atribuire a contractului public către Pfizer. De asemenea, a constatat că nu erau îndeplinite condiţiile de reziliere a contractului de achiziţie în favoarea României şi că aceasta nu demonstra că contractul de achiziţie – şi mai ales clauzele sale referitoare la preţ, la numărul de doze sau la exonerările de răspundere – ar constitui un indiciu al unui abuz de poziţie dominantă din partea Pfizer.
Instanţa a constatat, de asemenea, că evoluţia pandemiei, şi în special scăderea ratei de infectare, nu constituiau circumstanţe care să justifice eliminarea sau adaptarea obligaţiilor contractuale ale României faţă de Pfizer.
În sfârşit, instanţa a constatat că, în circumstanţele speţei, România nu a demonstrat că Pfizer ar abuza de dreptul său prin continuarea executării obligaţiilor contractuale.
În consecinţă, instanţa a obligat România să preia livrarea dozelor de vaccin care îi rămân şi să plătească preţul acestora către Pfizer, respectiv 3.031.128.036,97 RON TVAC (aproape 600.000 €).
În ceea ce priveşte Polonia:
La 20 mai 2021, Comisia Europeană a încheiat cu compania farmaceutică Pfizer un contract de achiziţie a unor doze de vaccinuri împotriva Covid-19. Acest contract de achiziţie a fost încheiat în numele statelor membre ale UE în urma unei proceduri centrale de atribuire a contractelor de achiziţii publice denumită „procedură negociată fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare”. Acest contract prevedea, în special, obligaţia fiecărui stat membru de a achiziţiona un număr specific de doze de vaccin împotriva Covid-19 prevăzut într-un tabel de repartizare elaborat de Comisie în colaborare şi de comun acord cu statele membre participante, printre care se număra şi Polonia.
În septembrie 2023, Pfizer a chemat Polonia în faţa instanţei în vederea executării silite a contractului menţionat anterior, ca urmare a refuzului acesteia din urmă de a prelua livrarea întregii cantităţi de doze şi de a plăti preţul convenit.
Instanţa a indicat mai întâi că elementele care i-au fost prezentate nu îi permiteau să constate o neregulă în procesul de atribuire a contractului public către Pfizer.
De asemenea, a constatat că nu erau îndeplinite condiţiile de reziliere a contractului de achiziţie în favoarea Poloniei şi că aceasta nu demonstra că contractul de achiziţie – şi mai ales clauzele sale referitoare la preţ, la numărul de doze sau la exonerările de răspundere – ar constitui o indicaţie a unui abuz de poziţie dominantă din partea Pfizer.
Instanţa a constatat, de asemenea, că nici războiul din Ucraina, nici evoluţia pandemiei, şi în special scăderea ratei de infectare, nu constituiau circumstanţe care să justifice eliminarea sau adaptarea obligaţiilor contractuale ale Poloniei faţă de Pfizer.
În cele din urmă, instanţa a constatat că, în circumstanţele speţei, Polonia nu a demonstrat că Pfizer ar abuza de dreptul său prin continuarea executării obligaţiilor contractuale.
În consecinţă, instanţa a obligat Polonia să preia livrarea dozelor de vaccin care îi mai rămân şi să plătească preţul acestora către Pfizer, respectiv 5.644.290.747 PLN (aproape 1.300.000.000 €).




























