Preşdintele iranian Hassan Rohani a avertizat sâmbătă Statele Unite că ţara sa va răspunde în mod ”adecvat” oricărei încălcări a acordului nuclear, în cursul ceremoniei în care a depus jurământul în Parlament, în contextul în care este criticat în ţară de către aliaţii săi reformatori, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Înaintea ceremoniei de învestire, Rohani, în vârstă de 68 de ani, a primit-o pe Federica Mogherini, şefa diplomaţiei europene, şi a îndemnat la un efort mai mare în vederea apărării acordului în domeniul nuclear din 2015 încheiat între Iran şi marile puteri, după ce Statele Unite au impus noi sancţiuni Teheranului.

”Republica islamică nu va încălca prima acordul nuclear (...), dar nici nu va rămâne tăcută dacă Statele Unite nu-şi respctă angajamentele”, a declarat el în discursul său de învestire.

”Iranul (...) va răspunde sancţiunilor prin acţiuni adecvate şi reciproce”, a adăugat el.

Iranul consideră că noile sancţiuni americane - care vizează programul balistic al Teheranului şi Gardienii Revoluţiei, armata de elită a ţării - încalcă acordul nuclear, deoarece ele împiedică ţara să-şi normalizeze relaţiile economice cu restul lumii şi să beneficieze de investiţii străine de care are nevoie.

”Încălcarea repetată a angajamentelor sale de către Guvernul american şi noile sancţiuni impuse Iranului (...) pot fi destructive” pentru acordul nuclear, a declarat Rohani sâmbătă, anterior.

Un cleric moderat, preşedintele iranian şi-a început în mod oficial al doilea mandat joi, după ”validarea” alegerii sale de către liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei.

FĂRĂ FEMEI MINISTRU?

Însă, pentru iranieni preocuparea momentului este alcătuirea Guvernului, care va fi prezentat în zilele următoare.

Rohani este criticat de mai multe zile, iar oficiali îi reproşează că a renunţat până la urmă să numească femei ministru şi că a acordat prea puţin loc reformatorilor care l-au susţinut în campanie. În Cabinetul în exerciţiu sunt trei vicepreşedinte.

”Reformatorii au făcut posibilă alegerea lui Rohani în 2013 şi 2017 (...), el trebuie să-i asculte pe cei care l-au susţinut”, a declarat Rassoul Montajabnia, vicepreşedintele Partidului reformator Încrederea Naţională, potrivit cotidianului Arman.

În cele două scrutine, candidaţi reformatori s-au retras pentru a-l susţine pe Rohani, ales de ambele dăţi după ce a promis că va normaliza relaţiile cu Occidentul şi că va consolida libertăţile culturale, sociale şi politice.

”Rohani a creat o mare aşteptare prin promisiunile sale din campania electorală, iar astăzi pare să dea înapoi”, a declarat pentru AFP Ali Shakourirad, şeful partidului reformator Unitatea Poporului.

Renunţând să prezinte femei în posturi de ministru, el a vrut ”să evite probleme cu demnitari religioşi” şi ”să evite eventuale dificultăţi” la începerea celui de-al doilea mandat, spune el.

Preşedintele are două săptămâni la dispoziţie să-şi prezinte Guvernul şi este necesar să obţină un vot de încredere în Parlament.

CONSULTĂRI

Ministrul de Externe Mohammad Javad Zarif şi cel al Petrolului Bijan Namdar Zanganeh urmează să-şi păstreze posturile, potrivit mai multor surse.

”Rohani ar trebui să obţină cu uşurinţă votul de încredere al Parlamentului pentru miniştrii săi. El a consultat în toate direcţiile liderii din ţară şi nu cred că vom vedea schimbări fundamentale în politica economică şi socială”, a declarat pentru AFP Henry Smith, un specialist în Iran la grupul de consultanţă Control Risks.

În ultimele săptămâni, Hassan Rohani s-a confruntat cu arestarea fratelui său Hossein Feridon de către justiţie, aflată sub controlul conservatorilor, care-l acuză de corupţie. Feridon a fost nevoit să plătească o cauţiune în valoare de 7,6 milioane de euro pentru a fi eliberat.

Rohani a încetat totodată un schimb de replici cu Gardienii Revoluţiei, după ce le-a criticat rolul în economie.

"Rohani nu are interesul să împingă Gardienii Revoluţiei în afara economiei. El vrea doar să creeze un spaţiu pentru a atrage investitori străini şi noile tehnologii de care ţara are nevoie”, adaugă Smith.

Acordul nuclear cu marile puteri, încheiat în iulie 2015, a permis revenirea marilor companii internaţionale, mai ales odată cu recentul acord cu societatea petrolieră franceză Total şi cu grupul chinez CNPC în domeniul gazelor naturale.

Însă sancţiunile americane şi ostilitatea tot mai puternică a preşedintelui Donald Trump îi complică sarcina preşedintelui Rohani, care are nevoie de investiţii străine în valoare de miliarde de dolari pentru a consolida economia şi a scădea şomajul, ce afectează 12,7% din populaţia activă.

”Problema este că Iranul simte nevoia să răspundă acţiunilor Statelor Unite, ceea ce le oferă argumente americanilor” să sporească presiunea, apreciază Smith.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.