Viitorul proiectelor-fanion de apărare propuse de UE - inclusiv un sistem de contracarare a dronelor denumit iniţial „zidul anti-drone” - este incert, întrucât liderii Uniunii Europene intenţionează să evite solicitarea de a le aproba la summitul de la Bruxelles de săptămâna viitoare, scrie Reuters.
Planurile se află în centrul unei lupte de putere între Comisia Europeană – care le-a propus – şi unele guverne naţionale, care susţin că marile proiecte de apărare ţin în principal de competenţa statelor membre şi a alianţei militare NATO, nu de cea a executivului UE.
State influente din UE, precum Germania, Franţa şi Italia – care dispun de industrii de apărare importante şi de structuri proprii de achiziţii militare – au arătat clar că preferă să colaboreze în coaliţii pentru dezvoltarea capabilităţilor de apărare, în loc să participe la proiectele propuse de Comisie.
Un diplomat al UE a declarat că există un „scepticism clar” faţă de ideea proiectelor-fanion, dar că este prea devreme pentru a spune dacă acestea vor supravieţui – opinie împărtăşită de mai mulţi alţi diplomaţi.
Ţările din nordul şi estul Europei încearcă să menţină proiectele în viaţă, exprimându-şi sprijinul pentru ele la o reuniune a liderilor de pe flancul estic al blocului european, care va avea loc marţi la Helsinki (şi la care participă şi preşedintele Nicuşor Dan - n.r.), cu două zile înainte de summitul de la Bruxelles.
PATRU PROIECTE-FANION
Comisia Europeană a propus patru proiecte-fanion în luna octombrie, ca parte a unei „foi de parcurs” menite să pregătească Europa până în 2030 pentru a se apăra, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de Rusia după invadarea Ucrainei în 2022 şi al îndoielilor cu privire la angajamentele SUA faţă de securitatea europeană în mandatul preşedintelui Donald Trump.
Proiectele includ o Iniţiativă europeană de apărare împotriva dronelor, denumită iniţial „zidul anti-drone”, un sistem de supraveghere a flancului estic pentru consolidarea frontierelor estice ale UE, un scut aerian european şi un scut spaţial european.
Foaia de parcurs a Comisiei prevedea ca liderii UE să aprobe proiectele-fanion până la sfârşitul acestui an. Însă prima şi a doua versiune a concluziilor pentru summitul UE de joi, consultate de Reuters - cea mai recentă fiind datată vineri - nu conţin nicio astfel de aprobare.
Un element poate fi inclus în concluziile summitului doar cu aprobarea unanimă a celor 27 de lideri ai UE, lucru care pare puţin probabil în acest stadiu. Neincluderea ar lăsa proiectele-fanion într-o stare de incertitudine – nici aprobate, nici respinse de lideri.
„Expresia «proiecte-fanion» nu este menţionată, deoarece unele state membre sunt împotriva ideii”, a declarat un oficial al UE, sub protecţia anonimatului. „Totuşi, altele doresc să meargă mai departe cu ele”, a adăugat el.
Comisia Europeană a transmis că va „continua să colaboreze cu statele membre pentru a transforma proiectele europene fanion în realitate, deoarece acestea sunt esenţiale pentru nivelul de pregătire al Europei până în 2030”.
„PROIECTE EUROPENE DE INTERES COMUN”
Propunerea pentru un „zid împotriva dronelor” a atras atenţia publică şi politică largă după pătrunderea a aproximativ 20 de drone ruseşti în Polonia, în luna septembrie, precum şi după o serie de alte incidente implicând drone în ţări precum România, Danemarca şi Germania. Comisia a declarat că proiectul ar urma să constea într-o reţea de senzori, sisteme de bruiaj şi arme menite să neutralizeze dronele.
Însă statele membre ale UE formează, totodată, coaliţii de ţări pentru a lucra la acoperirea lacunelor din capacităţile de apărare ale Europei, separat de propunerile de proiecte-fanion. În cadrul acestui model, ţările UE ar dezvolta şi ar achiziţiona în comun, de exemplu, sisteme antidronă, în loc să lucreze la proiectul-fanion propus de Comisie.
„Munca efectivă va fi făcută de statele membre”, a anticipat un al doilea oficial al UE.
Comisia a propus ca proiectele-fanion să poată fi desemnate „proiecte europene de apărare de interes comun”, ceea ce le-ar face eligibile pentru finanţare din partea UE. Însă oficialii au precizat că şi coaliţiile de ţări ar putea propune proiecte de interes comun, iar guvernele UE ar urma să decidă, în cele din urmă, asupra alocării fondurilor europene.
Propunerea iniţială privind „zidul împotriva dronelor” s-a lovit de rezistenţă din partea unor ţări din sudul şi vestul Europei, care au susţinut că aceasta era prea concentrată pe Europa de Est, în condiţiile în care dronele reprezintă o provocare de securitate la nivelul întregului continent. Comisia a revizuit planul, transformându-l într-o reţea pan-europeană, însă unele guverne au rămas sceptice faţă de asumarea unei astfel de iniţiative de către UE.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
