Kosovo ar putea organiza noi alegeri în localităţile cu majoritate sârbă - unde s-au înregstrat proteste violente - dacă 20% dintre alegători semnează o petiţie prin care solicită acest lucru, a declarat preşedinta Vjosa Osmani într-un interviu pentru Reuters.
Ea crede că o astfel de petiţie este calea "cea mai democratică" pentru a declanşa noi alegeri locale. "În acest fel, cred că am asigura participarea sârbilor, deoarece cererea ar veni de la ei, de la cetăţeni, de la început", a spus ea.
Proteste violente au izbucnit în patru municipalităţi din nordul ţării după ce în Kosovo au fost instalaţi primari de etnie albaneză, aleşi în funcţii cu o prezenţă la vot de doar 3,5%. Sârbii, care formează majoritatea în regiune, au boicotat scrutinul local.
Osmani a declarat că înlăturarea primarilor prin intermediul unei petiţii din partea alegătorilor ar fi "un fel de referendum" ce ar deschide calea pentru organizarea unui nou vot pentru alegerea de noi primari. Ea a spus că întregul proces ar putea fi realizat în câteva luni.
Cu toate acestea, menţionează Reuters, nu este clar dacă alegătorii sârbi locali sunt dispuşi să participe la o astfel de petiţie.
Sârbii din regiunea de nord a Kosovo nu acceptă declaraţia de independenţă faţă de Serbia din 2008, la mai bine de două decenii de la sfârşitul războiului din această regiune, şi încă văd Belgradul ca fiind capitala lor.
Pe măsură ce tensiunile dintre Serbia şi Kosovo s-au acutizat în ultima vreme, NATO şi-a întărit forţele de menţinere a păcii în nordul ţării. Osmani a declarat că doreşte ca aceste trupe de menţinere a păcii să rămână până când Kosovo va fi admis în NATO.
"REGELE DRAMEI"
Preşedinta Osmani a declarat însă că, înainte de convocarea unor noi alegeri, Kosovo va avea nevoie de asigurări din partea comunităţii internaţionale că Belgradul nu va interveni.
Serbia neagă acuzaţiile Priştinei că le-ar fi interzis candidaţilor sârbi să se prezinte la vot. De asemenea, Belgradul neagă acuzaţiile conform cărora demonstranţii care au intrat în conflict cu soldaţii NATO şi cu poliţia kosovară, la 29 mai, ar fi fost trimişi de Belgrad.
Serbia consideră în continuare în mod oficial că fosta sa provincie Kosovo face parte din teritoriul său. Sârbii din nordul Kosovo doresc mai multă autonomie pentru regiunea lor, aşa cum a stabilit un acord din 2013 care nu a fost pus în aplicare.
Săptămâna trecută, un consilier al preşedintelui american Joe Biden a vorbit cu prim-ministrul kosovar Albin Kurti şi cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic, îndemnând Serbia să retragă forţele armate staţionate în apropierea graniţei şi îndemnând protestatarii să rămână paşnici.
Osmani s-a întâlnit cu Vucic în Moldova, săptămâna trecută, în prezenţa preşedintelui francez Emmanuel Macron şi a cancelarului german Olaf Scholz.
În interviul pentru Reuters, preşedinta din Kosovo l-a descris pe preşedintele sârb drept "un rege al dramei".
"Vucic, în majoritatea întâlnirilor sale, este un adevărat rege al dramei", a spus ea. "Aşa că el, desigur, a încercat să creeze din nou destul de multă dramă, dar nu a oferit nicio idee care să contribuie la pacea şi stabilitatea în regiune. Îi place să pretindă că face mari concesii, că există prea multă presiune asupra lui, că suferă, că este în pericol şi toate astea. Dar genul acesta de crize de nervi ar trebui să fie lăsate în afara camerei, după vârsta de 4 ani", a punctat ea.
Biroul lui Vucic nu a răspuns deocamdată la o solicitare a Reuters de a comenta descrierea întâlnirii făcută de Osmani.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
