Statele Unite au impus miercuri sancţiuni marilor companii petroliere ruseşti şi au acuzat Rusia de lipsă de angajament în ceea ce priveşte încheierea războiului din Ucraina, în timp ce Moscova a desfăşurat un exerciţiu militar important cu arme nucleare. Noile sancţiuni au fost anunţate la o zi după ce planurile pentru un summit între preşedintele american Donald Trump şi preşedintele rus Vladimir Putin au eşuat, relatează Reuters.
Trump a declarat reporterilor că a anulat întâlnirea cu Putin deoarece „nu i s-a părut corect”, în timp ce Departamentul Trezoreriei SUA a declarat că cele mai mari două companii petroliere din Rusia, Rosneft şi Lukoil, au fost vizate de sancţiuni în încercarea de a afecta capacitatea Moscovei de a-şi finanţa maşinăria de război.
Măsura a marcat o schimbare bruscă de direcţie pentru Casa Albă, care a oscilat între a exercita presiuni asupra Moscovei şi a adopta o abordare mai conciliantă, cu scopul de a asigura pacea în Ucraina. Nu mai devreme de săptămâna trecută, Trump părea dispus să amâne noi acţiuni împotriva Moscovei.
„Acum este momentul să se pună capăt uciderilor şi să se instaureze un armistiţiu imediat”, a declarat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent.
Preţurile petrolului au continuat să crească după declaraţiile lui Bessent, înregistrând o creştere de peste 2 dolari pe baril.
SCHIMBARE DE ABORDARE
Timp de luni de zile, Trump a rezistat presiunilor din partea congresmenilor americani de a impune sancţiuni sectorului energetic, sperând că Putin va fi de acord să pună capăt luptelor. Dar, nefiind previzibil un sfârşit, el a declarat că simte că a sosit momentul să o facă.
Pe de altă parte, Trump a spus că încă nu este pregătit să furnizeze Ucrainei rachete Tomahawk cu rază lungă de acţiune, aşa cum a solicitat Kievul. Într-o discuţie cu presa, în timpul întâlnirii cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, Trump a declarat că ucrainenii ar avea nevoie de cel puţin şase luni pentru a învăţa să le utilizeze.
În plus, înaintea întâlnirii de săptămâna viitoare cu preşedintele chinez Xi Jinping în Coreea de Sud, Trump a declarat că ar dori ca Xi să-şi folosească influenţa asupra lui Putin pentru a opri luptele. Xi şi Putin au format o alianţă strategică între ţările lor.
KREMLINUL FACE DEMONSTRAŢII DE FORŢĂ
În acest timp, într-o nouă demonstraţie de forţă, Kremlinul a difuzat un videoclip în care generalul Valeri Gherasimov, şeful Statului Major General, îi raportează lui Putin despre exerciţiile militare în curs.
Rusia a anunţat că a lansat rachete cu lansatoare terestre, submarine şi de pe avioane, inclusiv arme balistice intercontinentale capabile să lovească Statele Unite.
Ministerul Apărării din Rusia a declarat că bombardierele sale strategice Tu-22M3 cu rază lungă de acţiune au survolat Marea Baltică, fiind escortate în diferite puncte de avioane de vânătoare din state străine - probabil din NATO.
În momentele cheie ale războiului din Ucraina, Putin are obiceiul de a reaminti puterea nucleară a Rusiei ca avertisment pentru Kiev şi aliaţii săi occidentali.
NATO a desfăşurat, de asemenea, exerciţii de descurajare nucleară în această lună.
CUM REACŢIONEAZĂ PARTENERII KIEVULUI
La rândul lor, ţările UE au aprobat un al 19-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei pentru războiul său împotriva Ucrainei, care include o interdicţie privind importurile de gaze naturale lichefiate din Rusia, a anunţat miercuri preşedinţia daneză a UE.
În acealaşi timp, The Wall Street Journal a scris că Statele Unite au ridicat restricţia privind utilizarea de către Ucraina a unor rachete cu rază lungă de acţiune furnizate de aliaţii occidentali, ceea ce ar permite Ucrainei să-şi intensifice atacurile asupra ţintelor din Rusia. Totuşi, într-o postare pe reţelele sociale, Trump a negat această informaţie.
Miercuri, Suedia a anunţat că a semnat o scrisoare de intenţie pentru exportul de avioane de vânătoare Gripen către Ucraina, în contextul în care guvernele europene iau măsuri pentru a consolida apărarea Kievului într-un război ce durează de trei ani şi opt luni şi care nu dă semne că se va încheia în curând. Piloţii ucraineni s-au aflat în Suedia pentru a testa Gripen, o opţiune robustă şi relativ ieftină în comparaţie cu avioane precum F-35 din SUA.
Kievul se aşteaptă să primească şi să înceapă să utilizeze avioane Gripen anul viitor şi vrea să achiziţioneze cel puţin 100 de aparate, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski în timpul unei vizite la producătorul suedez de echipamente de apărare Saab.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...