O delegaţie talibană şi diplomaţi occidentali au început, luni, la Oslo, negocieri în centrul cărora se află criza umanitară din Afganistan, unde milioane de oameni sunt ameninţaţi de foamete, declară Ministerul norvegian de Externe AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

În cadrul primei vizite a talibanilor în Europa de când au preluat puterea, în vară, această delegaţie, condusă de către ministrul taliban de Externe Amir Khan Muttaqi s-a întâlnit cu reprezentanţi ai Statelor Unite, Franţei, Regatului Unit, Germaniei, Uniunii Europene (UE) şi Norvegiei.

Cu o zi înaintea acestei reuniuni, diplomaţi occidentali, talibani şi reprezentanţi ai societăţii civile afgane au ”spart gheaţa”, la Oslo, în cadrul unor discuţii pe tema drepturilor omului.

Delegaţia talbană s-a întâlnit - cu uşile închise - duminică cu activiste feministe şi jurnaliste la Hotelul Soria Moria, pe un deal cu zăpadă în apropiere de Oslo.

Una dintre activistele feministe, Jamila Afghani, a evocat o ”reuniune pozitivă pentru a sparge gheaţa”.

”Talibanii au dat dovadă de bunăvoinţă”, a declarat ea într-un mesaj transmis AFP. ”Să vedem dacă fac ce spun”, a subliniat ea.

Participanţii au subliniat ”că toţi afganii trebuie să muncească împreună la o îmbunătăţire politică, economică şi a securităţii ţării”, a scris pe Twitter un purtător de cuvânt al Guvernului islamist, Zabihullah Mujahid, în ceea ce a prezentat drept o ”Declaraţie Comună”.

Ei au recunoscut că ”înţelegerea şi cooperarea comună sunt singurele soluţi la orice probleme ale Afganistanului”, a precizat el.

Urgenţa umanitară dn Afganistan şi drepturile omului se află în centrul acestei vizite de trei zile, în contextul în care milioane de oameni sunt ameninţaţi de foamete în Afganistan, sunt privaţi de ajutoare internaţionale şi sunt afectaţi de mai multe secete.

Niciun stat nu a recunoscut, pentru moment, Guvernul taibanilor fundamentalişti islamişti, îndepărtaţi de la putere în 2001, dar care au revenit la conducerea ţării în august, în urma unei ofensive-fulger.

Aceste negocieri ”nu constituie o legitimare şi nici o recunoaştere”, a subliniat vineri ministrul norvegian de Externe Anniken Huitfeldt.

”Însă trebuie să stăm de vorbă cu autorităţile care conduc de facto ţara”, a precizat ea.

Câteva zeci de manifestanţi au protestat duminică în faţa sediului ministerului, unde au strigat ”nu talibanilor, ”talibani terorişti” şi ”Afghan lives matter”, a constatat un jurnalist AFP.

”Însemană să li se râdă în nas tuturor afganilor care şi-au pierdut membri ai famliei acolo”, a declarat o manifestantă, Shala Sultani

”Cum pot ei să invite terorişti care au omorât atâţia oameni şi să se aşeze să vorbească despre pace?”, a denunţat ea.

După întâlnirea de luni cu reprezentanaţi ai Statelor Unite, Franţei, Regatului Unit, Germaniei, Italiei şi UE , marţi sunt prevăzute contacte bilaterale cu autortăţile norvegiene.

”Încercând o soluţionare a crizei împreună împreună cu aliaţii şi partenerii noştri şi cu organizaţii umanitare, noi urmăm o diplomaţie lucidă cu talibanii, (impusă de) interesul nostru constant faţă de un Afganistan stabil, care să respecte drepturile şi care să includă”, a scris duminică pe Twitter reprezentantul special american Thomas West.

Între cei 15 membriai delegaţiei - alcătuită exclusiv din bărbaţi - care a sosit sâmbătă la bordul unui avion închiriat de către Norvegia, se află Anas Haqqani - unul dintre capii reţelei Haqqani.

Prezenţa lui Anas Haqqani la Oslo este deosbit de criticată.

Clanul său, care se face vinovat de mai multe atentate sângeroase în Afganistan şi care a devenit o componentă majoră a noului regim taliban, este considerat de către Statele Unite drept o organizaţie teroristă.

Începând din august, ajutoarele internaţionale, care finanţau aproximativ 80% din bugetul afgan, au fost oprite, iar Staele Unite au blocat active în valoare de 9,5 miliarde de dolari aparţinând Băncii centrale afgane.

Şomajul a ”explodat”, iar salariile funcţionarilor nu mai sunt plătte de luni de zile.

Foametea ameninţă în prezent 23 de milioane de afgani - reprezentând 55% din populaţie -, potrvit ONU, care a cerut în acest 4,4 miliarde de dolariţărilor donatoare.

”Ar fi o greşeală să li se aplice o pedeapsă colectivă afganilor doar pentru că autorităţile de facto nu se comportă bine”, a reiterat vineri secertarul general al ONU Antonio Guterres.

Comunitatea internaţională aşteaptă, cu toate acestea, să vadă cum guvernează fundamentaliştii islamişti, după ce au călcat în picioare drepturile omului în primul lor regm, în perioada 1996-2001.

În pofida unor promisiuni, femeile sunt larg excluse de la locuri de muncă în sectorul public, iar majoritatea şcolilor secundare pentru fete sunt închise.

Fostul ministru afgan al Petrolului, Nargis Nehan, în prezent un refugiat în Norvegia, a anunţat că a refuzat o invitaţie la aceste negocieri, de teamă că ”ele i-ar normaliza pe talibani, i-ar consolida fără să schimbe absolut nimic”.

Săptămâna trecută, două activiste feministe au ”dispărut” la Kabul.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.