Contestări profunde, canicule excepţionale, dar, de asemenea, foiletonul Brexitului şi procedura destituirii lui Donald Trump au marcat lumea în 2019, relatează AFP, care prezintă cele mai importante evenimente.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

CRIZE ÎN AMERICA LATINĂ

În ianuarie, opozantul venezulean Juan Guaido se proclamă preşedinte interimar, reclamând plecarea lui Nicolas Maduro, a cărui realegere o contestă, într-o ţară devastată de o cădere economică şi o gravă criză a migraţiei. El este recunoscut de peste 50 de ţări, cu Statele Unite în frunte. Susţinut de armată, Maduro rămâne în post.

În Haiti, câteva zeci de persoane au murit, de la mijlocul lui septembrie, în manifestaţii care reclamă demisia preşedintelui Jovenel Moise, pe fondul unei penurii de carburant.

În octombrie, Ecuadorul a rămas paralizat aproape  două săptămâni, în urma anulării subvenţiei la carburanţi, până la urmă anulată la rândul ei.

În Chile, Parlamentul decide, la jumătatea lui noiembrie, să lanseze un referendum în vederea revizuirii Constituţiei moştenite de la dictatura lui Pinochet, după o lună de contestare violentă a inegalităţilor soicio-economice, soldată cu aproximativ 20 de morţi şi mii de răniţi.

Bolivia anulează, la 24 noiembrie, realegerea contestată a preşedintelui Evo Morales, după patru săptămâni de proteste soldate cu câteva zeci de morţi. Abandonat de poliţie şi armată, primul preşedinte indigen al ţării demisionează la 10 noiembrie şi se exilează în Mexic. denunţând o lovitură de stat.

În Columbia, preşedintele de dreapta Ivan Duque se confruntă, la rândul său, de la 21 noiembrie, cu o contestare fără precedent, marcată de manifestaţii masive.

REVOLTE ARABE, RĂZVRĂTIRE ÎN IRAN

La 22 februarie încep în Algeria manifestaţii masive împotriva candidaturii la un al cincilea mandat a lui Abdelaziz Bouteflika, foarte slăbit în urma unui atac vascular cerebral (AVC) în 2013. La 2 aprilie, preşedintele demisionează sub presiunea străzii şi armatei.

Însă algerienii continuă să manifesteze, reclamând desfiinţarea”sistemului” care conduce ţara de la independenţa sa, în 1962, şi plecarea tuturor reprezentanţilor acestuia, din care face parte şi noul preşedinte Abdelmadjid Tebboune, ales la 12 decembrie într-un scrutin marcat de un absenteism-record.

La 11 aprilie, în Sudan, Omar al-Bashir, aflat la putere de 30 de ani, este destituit de armată după patru luni de revoltă populară declanşată de triplarea preţului pâinii. Reprimarea revoltei se soldează cu 250 de morţi potrivit manifestanţilor. Un Consiliu de tranziţie este înfiinţat în august, iar un premier civil este instalat în septembrie.

În Irak, o contestare începe la 1 octombrie împotriva corupţiei, şomajului şi decăderii serviciilor publice, după care degenerează într-o gravă criză politică. La 1 decembrie, Parlamentul acceptă demisia Guvernului. Aproape 460 de persoane sunt ucise, iar alte 25.000 rănite în reprimare de către forţele de ordine.

În Liban, anunţarea la 17 octombrie a unei taxe - repede anulată - impusă apelurilor efectuate prin mesageria WhatsApp provoacă o puternică reacţie populară, antrenând demisia premierului Saad Hariri. Un universitar susţinut de puternica mişcare şiită Hezbollah, Hassan Diab, este desemnat să-l înlocuiască, însă această nominalizare nu i-a calmat pe contestatari, într-o ţară aflată la marginea falimentului economic.

Iar Iranul a fost teatrul, la jumătatea lui noiembrie, al mai multor revolte, în urma unei scumpiri a benzinei. Potrivit Amnesty International, cel puţin 304 persoane au fost ucise în trei zile, în reprimarea contestării, un bilanţ catalogat drept o ”minciună” de către autorităţi. Cel puţin 7.000 de persoane au fost arestate, potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Drepturile Omului.

SFÂRŞITUL ”CALIFATULUI”, AL-BAGHDADI, UCIS

La sfârşitul lui martie, Forţele Democratice Siriene (FDS), coaliţia susţinută de Washington şi dominată de forţele kurde, cuceresc Baghouz, ultimul bastion sirian al grupării jihadiste Statul Islamic (SI), pecetluind sfârşitul ”califatului”, instaurat în 2014 într-un vast teritoriu, de o parte şi de alta a frontierei dintre Siira şi Irak.

La 27 octombrie, Donald Trump anunţă moartea liderului SI, Abu Bakr al-Baghdadi, într-o operaţiune militară americană, în nord-vestul Siriei. Considerat vinovat de multiple atrocităţi în Irak şi în Siria şi de atentate sângeroase, al-Baghdadi s-a detonat în satul în care se ascundea.

Însă SI îşi păstrează celule adormite şi continuă să revendice atentate sângeroase.

BOEING ÎN FURTUNĂ

La jumătatea lui martie, avioanele de tip 737 MAX ale constructorului american Boeing sunt blocate la sol în urma prăbuşirii a două aeronave aparţinând companiei Lion Air şi Ethiopian Airlines, soldate cu 346 de morţi. Sistemul automatic menit să împiedice avionul să intre în picaj este pus în discuţie.

Criza a costat deja aproximativ zece miliarde de dolari constructorul, vizat de plângeri ale victimelor şi anchete ale autorităţilor americane.

La jumătatea lui decembrie este anunţată oprirea producţiei până la noi ordine. La 23 decembrie, directorul Boeing Dennis Muilenburg demisionează.

SAGA BREXITULUI

Ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană (UE), hotărâtă de britanici în referendumul din 2016, prevăzută iniţial la 29 martie 2019 este amânată în trei rânduri, din cauza lipsei unui acord între britanici cu privire la condiţiile divorţului.

Deputaţii resping un acord încheiat cu UE de către premierul Theresa May, iar apoi un al doilea text, încheiat de către succesorul acesteia, Boris Johnson. În urma unei victorii în alegerile legislative anticipate, în decembrie, Boris Johnson obţine un prim vot de susţinere din partea noii Camere a Comunelor faţă de acordul său al Brexitului. El speră o adoptare finală la 9 ianuarie, în vederea unei ieşiri din UE la 31 ianuarie 2020.

NOTRE-DAME DIN PARIS ÎN FLĂCĂRI

La 15 aprilie, acoperişul şi şarpanta Catedralei Notre-Dame din Paris sunt distruse de un incendiu.

Pompierii reuşesc să salveze edificiul gotic. Un lanţ uman salvează aproape toate operele şi relicvele.

Incendiul unuia dintre cele mai vizitate monumente din Europa provoacă o emoţie în întreaga lume, generând promisiuni de donaţii în valoare de 922 de milioane de euro în vederea reconstruirii, care va necesita ani de zile. Pentru prima oară din 1803, Notre-Dame nu ţine o slujbă de Crăciun.

IMAGINEA UNEI GĂURI NEGRE

În aprilie, o echipă internaţională de oameni de ştiinţă dezvăluie prima imagine a unei găuri negre: o sferă întunecată în mijlocul unui halou strălucitor, în centrul galaxiei M87, la aproximativ 50 de milioane de ani lumină de Terra.

ESCALADARE CU IRANUL

În mai, Teheranul începe să se dezangajeze din acordul internaţional încheiat la Viena în 2015 cu privire la programul său nuclear, ca ripostă faţă de retragerea Statelor Unite în 2018 şi reimpunerii sancţiunilor americane.

Presiunea creşte între Washington şi Teheran în urma unor sabotaje şi atacuri ale unor nave la Golful Persic, imputate Iranului, care dezminte.

La 14 septembrie, atacuri vizând infrastructuri petroliere în Arabia Saudită sunt revendicate de rebeli huthi din Yemen, susţinuţi de Teheran.

Teheranul a depăşit, în decurs de şase luni, stocul de uraniu îmbogăţit prevăzut de acordul nuclear, nivelul îmbogăţirii uraniului şi cantitatea de apă grea autorizate şi şi-a modernizat centrifugele.

MANIFESTAŢII LA HONG KONG

Hong Kongul se confruntă, din iunie, cu cea mai gravă criză de la retrocedarea sa Chinei, în 1997, cu manifestaţii aproape zilnice, tot mai violente, împotriva amestecului denunţat drept tot mai mare al Beijingului.

Contestarea s-a născut din opoziţia faţă de un proiect de lege, abandonat ulterior, care autoriza extrădările către China. Manifestanţii şi-au lărgit revendicările, reclamând, între altele, un sufragiu universal veritabil şi o anchetă independentă cu privire la violenţele poliţiei.

La 24 noiembrie, candidaţii în favoarea democraţiei obţin o victorie zdrobitoare în alegerile locale, dezminţind afirmaţia autorităţilor potrivit căreia majoritatea tăcută se opune manifestanţilor.

PLANETA SE ÎNCĂLZEŞTE

Iulie 2019 este cea mai caldă lună înregistrată vreodată, cu recorduri de temperatură în Europa şi la Polul Nord. În august, Islanda spune adio primului său gheţar dispărut, în timp ce alţi 400 sunt ameninţaţi.

În august şi septembrie, incendii devastează regiuni întregi din Amazonia, din cauza despăduririi, provocând critici dure faţă de politica preşedintelui brazilian de extremă dreapta Jair Bolsonaro. Australia înfruntă în noiembrie şi decembrie incendii fără precedent şi bate, de asemenea, recorduri de căldură.

Tânăra activistă ecologistă suedeză Greta Thunberg, desemnată ”personalitatea anului” de revista Time, uneşte milioane de persoane în mişcarea sa "Fridays for Future".

DEZANGAJARE AMERICANĂ

La începutul lui august, Statele Unite ies din Tratatul armamentului nuclear cu rază intermediară de acţiune (INF), pe care l-au încheiat în timpul Războiului Rece cu Moscova.

În numele ”Americii mai întâi”, Donald Trump multiplică dezangajările pe scena multilaterală: retragerea din nord-estul Siriei, oficializarea retragerii din Acordul de la Paris de luptă împotriva modificărilor climatice, lansarea unui război comercial fără milă cu partenerii săi, mai ales UE şi China - a cărei economie încetineşte puternic.

Beijingul şi Washingtonul anunţă, la jumătatea lui decembrie, un armistiţiu în războiul lor comercial, dezvăluind un acord comercial care urmează să fie semnat la începutul lui ianuarie.

”IMPEACHMENT”

Democraţii din Camera Reprezentanţilor lansează, la 24 septembrie, o procedură de destituire ("impeachment") a lui Donald Trump, suspectat de abuz de putere, după ce a cerut Ucrainei să ancheteze cu privire la democratul Joe Biden, un potenţial adversar în alegerile prezidenţiale din 2020.

Preşedintele american este inculpat la 18 decembrie de Cameră, majoritar democrată, care adoptă prin vot "impeachment"-ul său cu privire la ”abuz de putere” şi ”obstrucţionarea bunului mers al (activităţii) Congresului”.

Senatului îi revine să-l judece, cel mai probabil în ianuarie. Însă republicanii, majoritari în Camera superioară, au intenţia fermă de a-şi achita preşedintele.

OFENSIVĂ TURCĂ ÎN SIRIA

Turcia lansează la 8 octombrie o ofensivă împotriva miliţiei kurde Unităţile Protecţiei Poporului (YPG), aliata Occidentului în lupta antijihadistă, însă catalogată drept ”teroristă” de Ankara din cauza legăturilor sale cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

Operaţiunea, lansată după anunţul lui Donald Trump cu privire la retragerea trupelor americane din nord-estul Siriei, provoacă un val de condamnări internaţionale.

Ankara pune capăt, două săptămâni mai târziu, operaţiunii, în urma a două acorduri negociate separat cu Statele Unite şi Rusia, care prevăd retragerea YPG din majoritatea poziţiilor pe care le deţin la frontiera siriano-turcă.

CRIZĂ SOCIALĂ ÎN FRANŢA

De la 5 decembrie, Franţa se confruntă cu un important conflict social împotriva unui proiect de reformare a pensionării, cu o grevă prelungită în transportul public.

Guvernul vrea să fuzioneze în cadrul unui sistem ”universal” cele 42 de regimuri de pensionare existente, suprimând ”regimurile speciale”, între care cele de la metroul parizian şi de la compania feroviară SNCF. Proiectul include o puternică stimulare să se muncească până la vârsta de 64 de ani, după vârsta ”legală” de pensionare de 62 de ani.

Această criză, care continuă în perioada Crăciunului, intervine în urma mişcării ”Vestelor galbene”, care a zguduit ţara la sfârşitul lui 2018, contestând uneori în mod violent politica socială şi fiscală a Guvernului. În total 11 persoane au fost ucise în marja manifestaţiilor, soldate cu aproximativ 2.500 de răniţi în rândul manifestanţilor şi 1.800 în rândul forţelor de ordine.

”GAFA” SUB PRESIUNE

În Statele Unite şi în Europa, giganţii Internetului Google, Apple, Facebook şi Amazon (GAFA), criticaţi pe tema protecţiei datelor personale sau poziţiilor dominante (piaţa publicitară, căutarea online, comerţul online) fac obiectul unor anchete, ameninţări cu desfiinţarea şi amenzi (cinci miliarde de dolari pentru Facebook în Statele Unite).

Un conflict dur opune giganţii web-ului presei pe tema remunerării conţinuturilor de presă pe care le preiau, captând esenţialul veniturilor din publicitate online. În Franţa, Google şi Facebook refuză să plătească presei ”drepturi conexe”, un mecanism de împărţire a veniturilor, prevăzut de transpunerea unei directive europene adoptate la sfârşitul lui martie.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.