Două atentate sinucigaşe au avut loc la Damasc, soldate cu cel puţin 32 de morţi în mai puţin de două ore, miercuri, când s-au împlinit şase ani de la începutul Războilui din Siria, relatează AFP.
Aceste explozii au loc la cinci zile după un dublu atac comis în partea veche a capitalei siriene, soldat cu 74 de morţi.
Către ora locală 13.10 (şi ora României), un kamikaze s-a detonat în interiorul unei clădiri în care se află două tribunale, în apropiere de intrarea unui faimos souk, în centrul capitalei, soldat cu cel puţin 32 de morţi, a declarat pentru AFP o sursă din cadrul poliţiei.
”Am auzit zgomot, m-am uitat în stânga şi am văzut un bărbat îmbrăcat cu o haină militară”, a declarat pentru televiziunea de stat un bărbat pansat la un ochi.
”În acel moment şi-a ridicat braţele spre cer şi a strigat «Allah Akbar» (Allah e mare), după care a avut loc explozia”, a adăugat acest martor ocular, care se afla în clădire cu nişte formalităţi. ”Am căzut la pâmânt şi am simţit cum îmi curgea sânge din ochi”.
ATAC ÎNTR-UN RESTAURANT
Explozia a avut loc la oră de vârf, într-o clădire în care se află tribunalul penal şi tribunalul religios însărcinat cu afaceri matrimoniale şi s-a soldat cu aproximativ 100 de răniţi.
Televiziunea de stat a difuzat imagini din interiorul clădirii, dintr-o sală în care pe un perete este agăţat un portret al preşedintelui Bashar al-Assad, iar pe jos sunt multe pete de sânge, membre omemeşti, cioburi şi bucăţi de haine.
După mai puţin de două ore, în cartierul Ramoue, în vestul Damascului, alt kamikaze ”şi-a detonat centura explizivă în interiorul unui restaurant, după ce a fost urmărit şi încercuit” de membri ai serviciilor de securitate, potrivit agenţiei oficiale Sana.
O sursă din cadrul poliţiei a anunţat un bilanţ de 25 de răniţi.
Corespondenţi AFP au constatat că străzile capitalei s-au golit după al doilea atentat, la o oră de vârf. Circulaţia a fost oprită de serviciile de securitate pe mai multe străzi.
Aceste morţi cresc bilanţul extrem de sângeros al celor şase ani de război, în care au fost omorâte 320.000 de persoane, iar alte 11 milioane - adică jumătate din populaţia ţării dinaintea conflictului - s-au strămutat sau refugiat şi au lăsat în ruină infrastructura ţării.
Sumbra aniversare a coincis cu a treia rundă a unor negocieri de pace pe tema situaţiei din Siria în Kazahstan, însă în absenţa rebelilor - ceea ce lasă puţine speranţe faţă de o avansare către o soluţionare a conflictului.
”VREM SĂ TRĂIM ÎN PACE”
”Cele mai frumoase amintiri ale mele de la revoluţie sunt de atunci când a fost eliberat oraşul meu de opresorul Bashar al-Assad”, a declarat pentru AFP Abdallah al-Hussein, în vârstă de 32 de ani, un jucător de fotbal de la Saraqeb, un oraş din Idleb.
Scânteia care a declanşat războiul au fost manifestaţiile paşnice de pe 15 martie, de după arestarea şi torturarea unor elevi suspectaţi că au scris sloganuri împotriva regimului pe ziduri la Deraa (sud).
Dur reprimate, ele au degenerat într-o rebeliune armată, iar apoi într-un război civil în care sunt implicate multiple forţe locale, regionale şi internaţionale.
”Atunci când am început să manifestăm, nu mă aşteptam să ajungem aici. Noi credeam că se va termina în două-trei luni, un an cel mult”, îşi exprimă regretul Abdallah. ”Că acest război se termină prin arme sau în mod paşnic nu contează. Poporul vrea să trăiască în pace”.
Comunitatea internaţională a fost divizată ani de zile într-un bloc favorabil regimului, în frunte cu Rusia şi Iranul, pe de o parte, şi o tabătă favorabilă opoziţiei, în frunte cu Statele Unite, numeroase ţări europene, Turcia şi ţări de la Golful Persic, pe de altă parte.
Însă, contrar aşteptărilor celui de-al doilea bloc, regimul al-Assad a răsturnat situaţia cu ajutorul neclintit şi militar al Moscovei, care a intrat în război în septembrie 2015.
Rebeliunea a fost subminată de disensiuni interne şi eclipsată de ascensiunea unor grupări jihadiste brutale ca Statul Islamic.
Ea este, în prezent, extrem de slăbită şi marginalizată, mai ales după pierderea, în decembrie, a sectorului de est al oraşului Alep, cel mai important bastion al ei.
Totodată, opoziţia politică nu mai poate conta pe susţinerea turcă, în urma apropierii, la sfârşitul lui 2016, între Moscova şi Ankara - până atunci rivali - şi nici pe cea a administraţiei americane a lui Donald Trump, care nu a manifestat vreun interes faţă de ultimele negocieri de la Astana şi Geneva.
Cu toate acestea, ”există, în prezent, o voinţă internaţională de a pune capăt războiului, iar poporul sirian vrea o soluţie”, declară Rami Abdel Rahman, directorul Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului.
”Însă micile războaie vor continua, iar Siria nu va mai fi ca înainte”, a adăugat el.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
