Primarul conservator al Berlinului, Kai Wegner, a renunţat vineri la candidatura pentru un al doilea mandat, cu două luni înainte de alegerile din capitala germană, pentru că se află într-o situaţie dificilă din cauza modului în care a gestionat criza provocată de o întrerupere masivă de curent, de origine criminală, care a survenit în ianuarie, relatează AFP.
„Renunţ să mai fiu cap de listă”, a declarat într-o conferinţă de presă Kai Wegner, în vârstă de 53 de ani, care conducea municipalitatea din aprilie 2023 în cadrul unei coaliţii cu social-democraţii.
„Nu mai reuşesc, nu mai pot transmite mesajele, deoarece o altă dezbatere acaparează atenţia în detrimentul tuturor celorlalte aspecte”, a recunoscut Wegner, care este liderul organizaţiei din Berlin a Uniunii Creştin-Democrate (CDU) şi care pierde teren în sondaje.
Deja vineri seara, adjunctul său care se ocupă de finanţe, Stefan Evers, în vârstă de 46 de ani, a fost desemnat să-l înlocuiască în fruntea listei CDU, a aflat AFP de la surse din cadrul partidului.
Conform unui sondaj recent realizat de institutul Infratest dimap, CDU nu mai obţine decât 17% din voturi, coborând pe locul 4, în urma stângii radicale, a ecologiştilor şi a extremei drepte, în timp ce în primăvară se afla încă pe primul loc.
Decizia lui Wegner de a renunţa la candidatură este consecinţa mai multor dezvăluiri jenante despre modul în care şi-a adaptat agenda personală la pana de curent electric din 3 ianuarie.
„TENISGATE”
În acea zi, în plin val de frig, incendiul provocat intenţionat la o instalaţie electrică din sud-vestul Berlinului a lăsat în beznă peste 100.000 de persoane, i-a privat pe unii de încălzire, a întrerupt reţelele de telefonie mobilă şi internetul şi a paralizat transportul public. Aproximativ 45.000 de gospodării au rămas fără curent electric timp de aproape o săptămână.
Foarte repede, Kai Wegner a fost criticat pentru că nu s-a deplasat la faţa locului pentru a oferi sprijin persoanelor afectate şi pentru o pauză de tenis pe care şi-a acordat-o la prânz. Ulterior, el a continuat să fie ţinta batjocurii pentru acest „tenisgate”.
Primarul s-a apărat explicând că a fost mai util să dea telefoane de la distanţă, de acasă, lucru pe care a afirmat în repetate rânduri că l-a făcut pe tot restul zilei, începând chiar de la ora 8:00 dimineaţa. Cu toate acestea, potrivit înregistrării convorbirilor primarului, dezvăluită marţi de ziarul „Tagesspiegel” în urma unui proces, niciun apel oficial nu a fost efectuat înainte de ora 12:45, primarul comunicând până atunci doar prin SMS.
Declaraţiile sale publice fiind contrazise, Kai Wegner a redevenit ţinta celorlalte partide, candidatul social-democrat Steffen Krach considerând că acesta şi-a „încălcat grav” atribuţiile şi s-a „descalificat”.
„Da, am comis erori de comunicare” şi „a fost într-adevăr o prostie”, a declarat vineri Kai Wegner, care recunoscuse aceste erori încă de la sfârşitul lunii martie. Pe de altă parte, „în esenţă, nu am nimic să-mi reproşez. Am făcut o treabă bună” pentru a restabili alimentarea cu energie electrică, a afirmat el.
CDU, ÎN DIFICULTATE
Alegerile din Berlin - care este atât un oraş, cât şi unul dintre cele 16 landuri germane - vor avea loc pe 20 septembrie. O coaliţie între partidele de stânga pare, în stadiul actual al sondajelor de opinie, opţiunea cea mai plauzibilă.
La fel ca Germania, aflată în plin marasm economic şi a cărei infrastructură suferă din cauza anilor de subinvestiţii, Berlinul se confruntă cu probleme financiare şi cu o birocraţie greoaie care afectează serviciile sale publice. Lucrări interminabile, colectarea defectuoasă a deşeurilor şi lipsa locuinţelor într-un context de creştere rapidă a chiriilor sunt principalele manifestări ale acestei situaţii.
Dificultăţile lui Wegner şi ale CDU-ului berlinez se fac ecoul celor pe care le are Friedrich Merz, un cancelar cu un nivel record de nepopularitate după puţin mai mult de un an în această funcţie, tot în cadrul unei coaliţii cu SPD.
CDU este acum depăşită cu mult în sondajele naţionale de Alternativa pentru Germania (AfD), care ar putea câştiga şi celelalte două alegeri regionale din septembrie, şi anume în Saxonia-Anhalt şi în Mecklenburg-Pomerania de Vest, situate în est, bastionul său electoral.




























